Naufragiul de pe 14 iunie din Grecia este una dintre cele mai grave tragedii care au avut loc vreodată pe Marea Mediterană. Evenimentul nu a beneficiat însă de atenția de care a beneficiat povestea miliardarilor prinși într-un submersibil în Atlantic, nici în privința resurselor alocate în încercarea de a recupera pasagerii, nici în privința atenției acordate de presă, notează The Guardian.
Criticii citați de NBC News spun că speră ca acei cinci oameni aflați la bordul submarinului dispărut să fie găsiți în viață, dar observă și ei cât de mari sunt resursele și atenția acordată acestora, în contrast cu situația sutelor de migranți morți săptămâna trecută în Mediterana. Poziții similare sunt exprimate de ziarul pakistanez The News International și revista politică de stânga The New Republic.
Un uriaș efort internațional a fost demarat pentru găsirea celor cinci oameni aflați la bordul submarinului Titan, dispărut în adâncurile Atlanticului, incidentul lăsând în umbră un alt dezastru maritim – cel din Mediterana – care ar fi provocat moartea a sute de migranți.
Tragedia din largul coastelor Greciei a provocat proteste, a dus la arestarea unor suspecți implicați în manevrarea bărcii scufundate și a ridicat semne de întrebare cu privire la dorința autorităților elene de a acționa pentru salvarea migranților.
INTERVIU. În comuna din Republica Moldova amenințată că rușii vor ataca podul care duce spre Galați, primărița își pune toate speranțele în România: „Nu vor fi lăsați să facă asta”
Însă mulți apărători ai drepturilor omului sunt acum frustrați de faptul că lumea pare să fi depășit deja chestiunea dezastrului, în vreme ce resursele guvernelor și cele private, precum și atenția mediatică dedicată eforturilor de salvare a submarinului Titan sunt cu mult mai mari decât cele alocate navei cu migranți.
„Este un contrast îngrozitor și dezgustător”, a declarat pentru NBC Judith Sunderland, directoare asociată a diviziei pentru Europa și Asia Centrală a organizației Human Rights Watch, vorbind despre aparentele disparități în ceea ce privește resursele și atenția acordate celor două crize.
„Disponibilitatea de a permite moartea unor oameni, în timp ce toate eforturile sunt depuse pentru a-i salva pe alții ilustrează cu adevărat fața întunecată a umanității”, a adăugat ea.
Poziții similare au fost exprimate și de alți activiști umanitari, precum și de jurnaliști pakistanezi.
Povestea a două dezastre
În Mediterana, autoritățile elene au recuperat până în prezent cadavrele a cel puțin 81 de persoane, iar peste 100 de pasageri au fost salvați, inclusiv pakistanezi, egipteni, sirieni, afgani și palestinieni.
Însă supraviețuitorii și oficialii ONU au declarat că la bordul vasului se aflau sute de persoane, iar multe dintre acestea – cel puțin 500 – sunt încă dispărute și cel mai probabil au murit. Dacă numărul de morți se confirmă, ar fi vorba despre unul dintre cele mai grave naufragii înregistrate în Mediterana.
FACULTATEA-PROBLEMĂ. Pot cuvintele pe care le folosește un profesor să facă rău studenților? Cum definim abuzul verbal și cât de rezonabil e să le cerem profesorilor să-și câștige zilnic autoritatea?
Multe semne de întrebare rămân în privința tragediei.
Sute de oameni au murit în naufragiul din Marea Mediterană. FOTO: Hepta
Autoritățile elene sunt suspectate, spre exemplu, că nu au intervenit decisiv pentru salvarea migranților aflați la bord, în ciuda obligațiilor legale.
Atena a spus că nava a refuzat asistența și că se îndrepta spre Italia, dar o organizație umanitară a spus că a primit apeluri de ajutor de la bord, iar datele de navigație analizate de BBC sugerează că vasul nu s-a mișcat prea mult înaintea de a se răsturna.
Iar oficialii europeni, în general, au fost acuzați că nu reușesc să rezolve problema mai amplă, oferind migranților o cale sigură și …
Citește articolul integral pe libertatea.ro
