Cantaretul de muzica populara Benone Sinulescu s-a nascut la 24 mai 1937, in localitatea Siriu din judetul Buzau.
Potrivit site-ului muzicapopulararomaneasca.ro, in copilarie, Benone se urca in copac pentru a-l vedea lumea si incepea sa cante, dar ii placea si sa inventeze cantece. A facut parte din corul bisericii, unde canta la Denii si la Prohod. Dupa ce a terminat scoala elementara din Siriu, tanarul Benone a devenit solistul scolii din Plescoi si dirijorul corului. La varsta de 12-13 ani, Benone avea deja un repertoriu vast si cunostea si cantecele unor artisti precum: Ioana Radu, Maria Tanase si Maria Lataretu.
In timp ce urma cursurile scolii Medii Tehnice din Buzau, mergea sa cante la statia de amplificare a orasului. Dupa absolvire, a mers la Bucuresti unde a dat examen la scoala Speciala de Muzica, dar nu a reusit sa intre de prima data. Ulterior, a incercat din nou si a fost luat in clasa Elisabetei Moldoveanu, profesoara de canto.
In 1956, la varsta de 18 ani a inregistrat la radio piesele: „Straina mamei, straina”, „La Lenuta sub cerdac” si „in muntii Buzaului”. Au urmat concerte in tara si in strainatate, cele mai mari succese inregistrandu-le cu ansamblul „Ciocarlia”. impreuna cu acesta a sustinut turnee la Moscova, la Kiev, precum si la muntele Gaina, in fata a peste 150.000 de persoane.
Mai tarziu, obtine un angajament in orchestra „Barbu Lautaru” a Filarmonicii de Stat „George Enescu”, perioada in care le-a avut colege de scena pe Maria Lataretu, Maria Tanase, Ioana Radu, Lucretia Ciobanu, pe Ion Cristoreanu, etc.
Ulterior, Benone a creat, impreuna cu Irina Loghin, dialogul muzical in folclorul romanesc. Dintre dialogurile lor muzicale au avut mare succes: „Azi e nor, maine-i senin”, „Cine bate seara la fereastra mea”, „Da-mi, mandruto, gura ta”, etc.
„Nea Beni”, asa cum i se mai s pune, a cantat si in fata unor presedinti de stat, precum Hrusciov, Brejnev, Gheorghiu Dej, Nicolae Ceausescu si altii.
Dupa 1989, incepe o colaborare muzicala cu baietii de la „Ro-Mania”, avand mare succes in muzica etno cu piesele „Radu mamii” si „Crasmarita din Buzau”, precum si cu editarea altor cantece precum: „Dulce-i vinul”, „Lasa-ma sa beau”, „Hai sa ciocnim, paharul plin”.
A mai colaborat cu trupa K1, Etno, Ho-ra, Double D. in 2002, artistul a scos pe piata muzicala albumul „Roata vietii”. Concertul de lansare a fost transmis in direct de postul TVR International pentru a putea fi urmarit si de romanii din strainatate. Pentru acest album, Benone a primit „Discul de Aur” pentru vanzari, devenind primul cantaret de muzica populara al carui videoclip a fost difuzat pe postul MTV.
In 2003, a obtinut premiul Ministerului Culturii pentru intreaga activitate si, tot in acelasi an, a lansat cel de-al doilea album etno-dance intitulat „Bennymania”. Evenimentul a fost, de asemenea, transmis de TVR International.
Potrivit site-ului artistului, benonesinulescu.eu, „pasiunile extrafolclorice” ale lui Nea Beni sunt florile, „indeosebi cele cu miros innebunitor: margaritarul, crinii, florile exotice, orhideele si trandafirii”. Iubeste, de asemenea, animalele si pasarile, in special cainii si porumbeii.
Ii plac, indeosebi, mancarurile romanesti, cum ar fi ciorba de loboda, urzicile, legumele ecologice, sarmalele in foi de vita. Benone Sinulescu stie si sa gateasca. ii plac, in aceeasi masura, fructele de mare, dar fara… caracatite!
In plus, „maestrul” e topit dupa colectiile de arta. O alta slabiciune a sa o reprezinta muzeele, marile catedrale si biserici din lume. Este captivat de filmele cu cowboy, de filmele de actiune si de cele romanesti cu tema istorica.
Site-ul benonesinulescu.eu mai noteaza ca artistul este un mare pasionat al literaturii romane si universale, indeosebi literatura rusa, si ii place sa asculte muzica de opera, de colectie. ii plac toti marii interpreti ai genului, cum ar fi Maria Callas, Renata Tebaldi, Luciano Pavarotti, iar din Romania: Liliana Ciobanu, Angela Gheorghiu, Ileana Cotrubas.
Alte premii si distinctii primite de-a lungul timpului: 1962 – Laureat al Festivalului Mondial al Tinerilor si Studentilor de la Helsinki; 1963 – Medalia Muncii; 1966 – Ordinul Muncii; 1968 – Ordinul „Meritul Cultural”; 1969 – Primul Disc de Aur acordat de catre „Electrecord”; 1996 – Cetatean de onoare al localitatii Siriu (satul natal), judetul Buzau; 1997 – Cetatean de onoare al Municipiului Bucuresti; 1998 – Premiul criticii muzicale acordat de Uniunea Compozitorilor din Romania; 1998 – Societatea Romana de Televiziune ii acorda Diploma de Onoare cu ocazia a 45 de ani de cariera muzicala; 1999 – Titlul de „Academician in folclor” acordat de Academia de Folclor „Astra” – Sibiu; 2000 – Diploma de Onoare „Mihai Eminescu” oferita cu prilejul a 150 de ani de la nasterea poetului; 2001 – Diploma de Excelenta conferita de Razvan Theodorescu – ministrul Culturii; 2002 – Presedintele Ion Iliescu ii acorda distinctia Crucea Nationala „Serviciul Credincios”, etc.
