Vespasian Pella s-a născut la 17 ianuarie 1897 la Râmnicu Sărat. Studiile liceale le face la Iaşi, iar Facultatea de drept – la Bucureşti. În anul 1920, susţine la Universitatea din Paris teza de doctor în drept „Des incapacites resultant des condamnations penales en droit internaţional”.
Intră în activitatea didactică la Universitatea din Iaşi, iar, prin Înaltul Decret Regal nr. 1976 din 7 mai 1921, a fost numit, în baza concursului, pe ziua de 1 mai 1921, profesor agregat la Catedra drept penal şi procedură penală a Facultăţii ieşene.
Având rezultate deosebite în cercetare şi activitate didactică, la 19 mai 1924 o comisiune în frunte cu marele Dimitrie Alexandresco, constatând că Vespasian Pella „întruneşte absolut toate condiţiile”, îl ridică la rangul de profesor titular, decizie aprobată prin Înaltul Decret Regal nr. 1758 din 2 iunie 1924. Profesează la catedra ieşeană până în anul 1935, trecând apoi la cea din Bucureşti. A fost deputat liberal de Râmnicu Sărat în parlamentul României între 1922 şi 1928, fiind raportor la „Proiectul de lege pentru înfrângerea şi reprimarea speculei ilicite” (1923), Legea pentru reprimarea unor noi infracţiuni contra liniştii publice, lege cunoscută sub denumirea Mârzescu, în temeiul căreia Partidul Comunist a fost scos în afara legii, la Proiectului de Cod penal (1928). A fost invitat să ţină prelegeri la Institutul de Înalte Studii Internaţionale din Paris (1928), la Institutul Universităţii de Înalte Studii Internaţionale din Geneva (1929), la Academia de Drept Internaţional de la Haga (1926, 1930, 1935, 1939) etc.
După 1936 intră în dimlomaţie, fiind ministru plenipotenţiar la Legaţia României din Olanda (1936-1939), ministru plenipotenţiar la Legaţia României din Elveţia, reprezentant al României la Societatea Naţiunilor. Dintre studiile în care a analizat dreptul penal roman, evidenţiem: Apergu sur la criminalite collective, L’ esprit de corps et lesproblemes de la reponsabilite penale (1920), Delicte îngăduite (1921), Studii penale, O nouă teorie asupra complicităţii la infracţiunile neintenţionate şi responsabilităţii penale pentru fapta altuia (1921), Vagabondajul şi cerşetoria (1921), Specula ilicită de monedă (1921), Discuţiunea asupra proiectului de răspuns la mesajul tronului, Discurs rostit în şedinţa de la 24 noiembrie (1923), Libertatea presei în noua Constituţie (1923), Explicaţiunea teoretică şi practică a Legii şi Regulamentului pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite (1923), Pedeapsa cu moartea în legătură cu proiectul Constituţiei (1923).
Ceea ce l-a consacrat pe plan internaţional au fost participările la conferinţele internaţionale, printre care: Conferinţa Uniunii Interparlamentare de la Copenhaga (1923), raportor la Conferinţa interparlamentară din Washington (1925), raportor al Societăţii Naţiunilor pentru chestiunile penale (1927-1939), raportor general la Conferinţa de la Geneva pentru represiunea terorismului şi crearea unei Curţi Penale Internaţionale (1937), Preşedinte al Comisiunii Juridice şi Constituţionale a Adunării Societăţii Naţiunilor (1938). A scris mai multe studii în care a argumentat crearea unui drept internațional penal şi instituirea unei Curţi Internaționale Penale, fiind considerat fondatorul lor. În ordine cronologică enumerăm: La criminalite collective des Etats et le droit penal de l’avenir (1925), La Cooperation des Etats dans la lutte contre le faux monnayage (1926), La Codification du Droit internaţional (1928), La repression de la piraterie (1928); La repression des crimes contre la personnalite de l’Etat (1931), La protection de la paix par le droit interne (1933), Ameliorations de l’administration penitentiaire et infractions de droit internaţional (1935), La guerre-crime et les criminels de guerre: reflexions sur la justice penale internaţionale, ce qu’elle est ce qu’elle devrait etre (1946). La 26 mai 1941 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Odată cu instalarea regimului comunist în România, a rămas în occident. Vespasian Pella a decedat la 24 august 1952 la New York, fiind expert şi consultant juridic în dreptul internaţional penal al ONU (1948-1952). Cu ocazia împlinirii a 115 ani de la naştere şi 60 de ani de la moarte, la 22 martie 2012 a avut loc la Bucureşti conferinţa internaţională cu genericul „Vespasian Pella – Founder of International Criminal Law”. Uniunea Juriştilor din România acordă anual premiul ,,Vespasian Pella”. Distincţii româneşti: Ordinul Steaua României în gradul de Comandor (1922), Ordinul Coroana României în gradul de Cavaler (1926), Ordinul Coroana României în gradul de Mare Cruce (1928). Mihai Taşcă, doctor în drept
