LECȚIA DE ISTORIE: Gară Buzău a fost inaugurată în 1872 și a devenit un important nod feroviar din 1881

Situată în apropierea centrului orașului, Gara Buzău a fost inaugurată în 13 septembrie 1872 și a devenit un important nod feroviar din 1881. Această clădire istorică a asistat la toate evenimentele importante din istoria modernă a orașului, fiind construită din personaje celebre și povești uimitoare. Până nu demult, gara făcea parte din viața noastră, fie că călătoream cu trenul sau ne plimbam prin zona sa.

De-a lungul timpului, Gara Buzău a fost renovată de mai multe ori și i s-au adăugat diverse facilități, pentru a face față traficului feroviar în creștere. La capătul vestic al peronului, aproape de fostul cinematograf, încă se găsește o mică fântână cu un bazin în care trăiesc câțiva pești și broaște țestoase. În 1942, a fost construit un peron special (linia 20) folosit exclusiv de trenurile care mergeau spre Nehoiașu. Ultima renovare majoră a gării a avut loc în perioada 2006-2010, atunci când clădirea se afla într-o stare avansată de degradare. Pe partea opusă a drumului se află încă două clădiri istorice: Hotelul Gării (fostul Al. Mihăilescu, acum Bucegi) pe dreapta și fostul restaurant al gării pe stânga.

Pentru o perioadă de un an, chiar I.L. Caragiale a condus crâșma gării, muncind și locuind acolo. În toamna lui 1894, dramaturgul a concesionat localul situat pe partea opusă a gării împreună cu cumnatul său, dar a renunțat la afacere după doar un an, din cauza datoriilor acumulate. La acea vreme, Caragiale avea deja 34 de ani și scriase piese celebre precum „O scrisoare pierdută”, „O noapte furtunoasă” și „D’ale carnavalului”. În timpul șederii sale la Buzău, Caragiale a fost însoțit de soacra sa și de o nepoată a acesteia, care se ocupa cu casieria crâșmei.

Începând cu anul 1924, un vultur pe nume Ilie, crescut de un negustor din apropiere, survola cu regularitate gara Buzău și se apropia foarte mult de ferestrele trenurilor. Călătorii îi hrăneau cu bucăți de carne aruncate de la ferestrele vagoanelor restaurant oprite la peron. Ilie a devenit o parte importantă din istoria și folclorul buzoian, dar a murit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.