Conectează-te cu noi

24 Ore

Doamna Neaga a fost una din femeile de prestigiu din Țara Românească | S-a născut la Cislău acum 458 de ani

Avatar photo

Publicat

pe

Doamna Neaga a fost una din femeile de prestigiu din Țara Românească în secolele XVI – XVII, care a lăsat, cu precădere în zona Buzăului, urme greu de şters în vreme. Din păcate, pe seama ei s-au scris tone de maculatură și exagerat de multe bazaconii.

În Evul Mediu, de departe cel mai important personaj ridicat din Cislău Buzău a fost Doamna Neaga, soţia domnitorului Mihnea al II-lea, cel care, după ultima domnie, a trecut la islamism, fiind cunoscut şi sub numele de Mihnea Turcitul.

Când tatăl lui Mihnea, Alexandru Mircea (14 ian. 1568-30 apr. 1574; mai 1574-27/28 sept. 1577), moare fulgerător (otrăvit?) în 1577, mama sa, o femeie aprigă, îl suie pe copilul Mihnea pe tronul Ţării Româneşti, iar turcii îl confirmă domn la numai 11 ani. Era, deci, născut în 1566. Mihnea al II-lea, fiul lui Alexandru Mircea voievod, era nepotul lui Mircea Ciobanul voievod (17 mart. 1545-16 nov, 1552; 11 mai 1553- 28 febr. 1554; ian. 1558-21 sept. 1559), care era fiul lui Radu Călugărul voievod (sept-16 nov. 1481; 23 mart. 1482-sept. 1495, fratele lui Vlad Ţepeş), străbunicul lui Mihnea, toţi de pământ din Buzău.

Ajuns domn, Mihnea al II-lea (27/28 sept. 1577-iul. 1583; 16 apr. 1585-19 mai 1591) îşi alege, ca şi tatăl său, mare postelnic pe Stoica de la Cislău, om de mare încredere, cel mai apropiat sfetnic, pe care îl cunoştea din pruncie. Acest Stoica sau Stoichiţă era unchiul jupâniţei Neaga şi el i-a recomandat-o pe nepoata sa nevârstnicului domnitor pentru căsătorie.

În anul 1582 Mihnea al II-lea se căsătoreşte cu jupâniţa Neaga, fiica clucerului Vlaicu din Rumceani/Runceni Cislău şi a jupânesei Anca. Prin căsătoria cu jupâniţa Neaga, Mihnea al II-lea devine şi el o personalitate a Cislăului, şi nu fără temei. Bunicul său, Mircea Ciobanul Voievod, cel căsătorit cu Doamna Chiajna, apriga fiică a lui Petru Rareş, ctitorise în 1536 biserica şi mânăstirea Cârnu, aflată la numai un ceas de urcuş din Cislău spre Vârful Măguricea, unde avea o moştenire de la strămoşii săi. Continuînd tradiţia strămoşească, Mihnea al II-lea şi doamna sa, la 1589 refac în piatră biserica de lemn a mânăstirii Aninoasa, moştenire din moşi-strămoşi a Doamnei Neaga.

Prin înrudirea bunicului ei Vlad vistiernicul, tatăl Doamnei Rada, soţia lui Vlad Vintilă Vodă (18 sept. 1532-10/11 iunie 1535), din neamul lui Radu Braga, cu moşii în zona Mânzăleşti-Lopătari, domn ridicat pe tronul Ţării Româneşti de boierii buzoieni, despre care Nicolae Iorga spunea să erau „… puternici şi ambiţioşi … Prin boierii de Buzău se fac şi se răstoarnă domnii în anumite timpuri ale veacului de pretendenţi la tron al XVI-lea …” , jupâniţa Neaga avea în vene un strop de sânge domnesc. Prin Vlad Vintilă voievod, ctitorul de la Vintilă Vodă (circa 1480), care era fiul natural lui Radu cel Mare (8115 sept. 1495-apr. 1508), cel ce a înfiinţat Episcopia Buzăului, Doamna Neaga era rudă directă cu marii domni ai Ţării Româneşti. Botezată după bunica şi străbunica dinspre tată, jupâniţa Neaga a moştenit de la înaintaşii şi înaintaşele sale o fire aprigă, de luptătoare, care o va ajuta să răzbată în viaţă.

La căsătoria cu Mihnea al II-lea, jupâniţa Neaga avea 16 ani, era născută fie spre sfârşitul anului 1565, fie în prima jumătate a anului 1566 şi era, deci, cam de aceeaşi vârstă cu tânărul său soţ, poate un pic mai mare. Marele postelnic Stoica sau Stoichiţă, care o cunoştea bine pe fiica clucerului Vlaicu, consăteanul şi vărul său, scrie despre această căsătorie: „… la anul 7090/1582 nefericita Neaga de la Cislău se căsătoreşte cu Mihnea Voievod”. De ce considera el nefericită această căsătorie? Desigur, pentru că îl cunoştea de aproape pe tânărul însurăţel, căci slujind şi la tatăl lui, Alexandru Mircea voievod, tot ca mare postelnic, îl cam crescuse pe copilul Mihnea şi ştia că este nestatornic, rău din fire şi cu gândul numai la mărire. La doar un an de la căsătorie, în 1583, Mihnea al II-lea este mazilit şi înlocuit cu fratele vitreg al lui Mihai Viteazul, Petru Cercei (iul. 1583-6 apr. 1585), uns domn în urma intervenţiilor marelui său protector, regele Henric al III-lea al Franţei, pe lângă Marele Sultan de la Constantinopol. Făcând mari promisiuni, cu siguranţă prin mama sa, către diverşi demnitari ai Imperiului Otoman, Mihnea este reînscăunat în aprilie 1585; dar, neputând să-şi onoreze promisiunile este mazilit în mai 1591, dus „în obezi” la Istanbul şi, pentru a nu fi decapitat, s-a botezat în legea Islamului, luînd numele de Mehmet Bey şi a fost exilat în insula Samos, unde s-a căsătorit” cu o sumedenie de neveste, avu şi o sumedenie de copii turci – turci basarabi – din care cunoaştem numele numai a două fete, Ihume Catum şi Caise Catum …”. Dar a avut şi doi băieţi, Ibrahim Bey şi Mustafa Bey, fraţi cu Radu Mihnea, viitor domn al Valahiei Mari, fiul natural al lui Mihnea al II-lea Turcitul „din păcate domneşti” cu o femeie numită Vişa sau Voica. Deşi fiu natural, Radu Mihnea o recunoaşte şi o respectă ca mamă pe Doamna Neaga.

Neagră de supărare, văduvă cu bărbat în viaţă la numai douăzeci şi şase de ani, Doamna Neaga împreună cu cele două fiice, Irina şi Rucsandra, se retrage la Buda şi Lapoş, unde avea curţi şi moşii. Avea numeroase proprietăţi în mai toate satele din Valea Buzăului, Valea Nişcovului, pe Dealul Istriţa şi în alte zone din Ţara Românească. Deşi crunt lovită de gestul fostului său soţ, dar puternică şi ambiţioasă, folosind mijloce adecvate şi aşteptând vremea potrivită, ridică pe tronul Ţării Româneşti pe fiul său adoptiv, Radu Mihnea, născut în 1574.

Încă înainte de a fi Doamna Ţării, în 1578, la numai 13 ani, Doamna Neaga ctitoreşte biserica de curte de la Buda Crăciuneşti, aşa cum scrie pe piatra de mormânt a tatălui său, Vlaicu clucer, descoperită în 1930/1931 de trei locuitori din zonă: Constantin Petrescu şi Anton Gh. Ionescu, din Cislău, şi Petre Sibiescu, notar la Pătârlagele, căutători de comori, care au făcut săpături la Buda Crăciuneşti, în punctul La Zidul Doamnei. Pe urmele acestora, aflând de interesantele descoperiri, au venit la Buda Crăciuneşti Nicolae Iorga, pe atunci prim ministru şi preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, şi Virgil Drăghiceanu, arheolog la Comisie.

O altă importantă ctitorie a Doamnei Neaga datează din 1589. Atunci, în satul Cislău, pe Valea Aninoasei, exista mânăstirea Aninoasa cu biserică din lemn, făcută de părinţii Doamnei Neaga. Cu doi ani înainte de sfârşitul celei de a doua domnii, Mihnea al II-lea şi soţia sa, Doamna Neaga, au reconstruit în piatră această biserică, aşa cum glăsuieşte hrisovu din 20 aprilie 1589/7097: „… Şi cu această inimă şi gânduri Io, Mihnea voievod, am dat acest hrisov al domniei mele Sfintei şi Dumnezeieştii mânăstiri numită Aninoasa, hramul Sfintei Uspenii a Preacuratei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoare şi pururi Fecioară Maria, deoarece acest loc şi dumnezeiască mănăstire a fost de moştenire a doamnei domniei mele, Doamna Neaga, de la moşi şi strămoşi şi biserica de lemn a mânăstirii a fost făcută de părinţii ei. Şi domnia mea şi Doamna Neaga am văzut această mănăstire veche şi stricată, deci, întru aceia, domnia mea şi doamna domniei mele, Doamna Neaga, cu bunăvoinţă ne-am grăbit şi am zidit-o şi am înnoit-o şi am făcut sfintei mânăstiri biserică de piatră, cum se cuvine să fie la sfânta şi dumnezeiasca mănăstire în frumuseţea bunătăţii şi am făcut ce este nevoie unei asemenea biserici: haine şi odăjdii frumoase”.

La numai două săptămâni, într-un nou hrisov datat 4 mai 1589/7097, domnitorul reia istorisirea şi întăreşte cele de mai înainte: „… Şi am văzut şi domnia mea şi doamna domniei mele, Doamna Neaga, că sfânta şi dumnezeiasca mănăstire numită Aninoasa este veche şi prăpădită şi stricată. Iar întru aceia, domnia mea şi doamna domniei mele, Doamna Neaga, cu bună vrere ne-am străduit şi am început şi am zidit şi am făcut sfântei şi dumnezeieştii mănăstiri biserică de piatră cu bună înfrumuseţare şi am făcut ceea ce este de cuviinţă unei asemenea biserici: veşminte frumoase şi odăjdii. Şi întru aceia, ne-am străduit domnia mea şi doamna domniei mele, Doamna Neaga, de am cumpărat loc şi sate, din câte ne-a dat nouă Domnul Dumnezeu stăpânire, [am dat] să fie la sfânta şi dumnezeiasca mănăstire de hrană şi de întărire şi fraţilor care vieţuiesc în sfânta şi dumnezeiasca mănăstire ca să-i fie sfintei şi dumnezeieştii mânăstiri mai sus zise Aninoasa, hramul Uspenia Născătoarei de Dumnezeu, satul Cosainul tot, cu tot hotarul, oricât se va alege din hotar până în hotar, pentru că am cumpărat domnia mea şi doamna domniei mele, Doamna Neaga, de la Radul postelnic, fiul lui Cârstian din Stănceşti şi de la sora lui, Frujina, cu 120.000 aspri gata. Şi au vândut Radul postelnic şi sora lui, Frujina, de a lor bunăvoie în divanul domniei mele şi dinaintea arhimitropolitului Chir Vlădica Mihail şi dinaintea episcopului şi dinaintea dregătorilor domniei mele şi a tuturor boierilor de la curtea domniei mele, mari şi mici …”

Purtând de grijă acestei mânăstiri, la 8 aprilie 1590/7098 Mihnea Turcitul adaugă la dania anterioară: „sfintei, dumnezeieştii mânăstiri numită Aninoasa, ca să-i fie ocină în satul Despicaţii, partea lui Radul paharnic din Rumceani, toată, oricât se va alege, din sat şi din câmp şi din apă şi de pretutindeni, de peste tot hotarul, pentru că această ocină a fost a lui Radul paharnic de moştenire. Iar Radul paharnic, el a dat această ocină zestre fiicei sale, jupaniţa Vişa. Dar această ocină a fost pusă zălog de Radul paharnic … aspri. Iar jupaniţa Vişa, ea a plătit acea ocină din ei … pusă zălog, acea ocină de tatăl ei Radul paharnic. Astfel, când a plătit … ocina, a dus oasele şi trupul mamei ei, Stanca, de unde a fost <şi le-a> îngropat la sfânta mănăstire mai sus zisă. A avut acea ocină … Pentru aceasta şi domnia mea am dat sfintei <mânăstiri> ca să-i fie ocină ohabă, în veci şi de nimeni neclintit, <după porunca> domniei mele. Iată şi martori punem domnia mea: Şi eu, Tatomir, am scris, luna aprilie 8 zile, în anul 7098/1590. Io, Mihnea voievod …”

DISTRIBUIE ACEST ARTICOL

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

21:30
Fotbal, SUPERLIGA

ACS Petrolul 52 - Gloria Buzău

15-07-2024 , Scor: 1-1
18:30
Fotbal, SUPERLIGA

Gloria Buzău - ACS Sepsi OSK Sfântu Gheorghe

22-07-2024
-
Fotbal, SUPERLIGA

ACSM Politehnica Iaşi - Gloria Buzău

27-07-2024
18:00
Fotbal, BARAJ PROMOVARE LIGA3

CSM Adjud (Vrancea) - Voința Lanurile (Buzău)

16-06-2024 , Scor: 2-1
18:00
Fotbal, BARAJ PROMOVARE LIGA3

Voința Lanurile (Buzău) - CSM Adjud (Vrancea)

23-06-2024 , Scor: 1-1
,

,



Trending