La Mărăcineni a fost pornită stația de pompare, iar canalul de irigații a fost umplut

La Mărăcineni a fost pornită stația de pompare, iar canalul de irigații a fost umplut. Constantin Dumitru primarul comunei s-a implicat personal pentru ca toate lucrările de întreținere să fie realizate cu spirit de răspundere. Fără acest sistem de irigații, legumicultorii nu ar putea să realizeze producțiile la calitatea cu care ne-au obișnuit până acum.

Legumicultorii din arealul Mărăcineni au primit astăzi cea mai bună veste din anul agricol 2022: s-a dat drumul apei de irigații pe canal! În aceste condiții, vestea este la fel de bună, spun grădinarii celei mai dezvoltate comune a județului Buzău, precum un preț meritat pentru recolta din toamnă la ceapă de apă de Buzău sau la varză de Buzău, legume cultivate în mod special în grădinile de pe malul râului Buzău încă de la începutul secolului al XVIII-lea.

România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, efectele acestora fiind în mod clar reflectate de modificările în regimul de temperatură şi precipitaţii, în principal, începând din anul 1961 şi până în prezent, zonele cele mai afectate conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor şirurilor de date climatologice pentru perioada 1901-2010 efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie fiind situate în partea de sud, sud - est şi est a ţării. Secetele, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură. S-a estimat că din 1980 până în 2011, România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8.452 milioane $SUA (0,26 procente din PIB), din care 34 de procente au fost legate de secetă.

Riscurile principale cu care se confruntă România pe termen scurt şi mediu constau într-o creştere semnificativă în temperatura anuală medie, o scădere a precipitaţiilor şi o ocurenţă generală de evenimente climatice extreme. Sectorul agricol ar fi afectat cel mai mult de inundaţii, secete sau alte evenimente climatice adverse. Modelele meteorologice extreme vor declanşa o mai mare volatilitate în producţia agricolă, preţurile alimentelor şi veniturile fermelor. Seceta pedologică extremă şi severă din zonele de sud şi est ale României, coroborată cu consumul ridicat de apă în perioada iulie-august, conduc la o rezervă de apă din sol, situată de multe ori, sub punctul de ofilire pe întinse suprafeţe agricole. În aceste zone seceta agricolă complexă este un fenomen climatic de hazard care induce cele mai grave consecinţe care s-au înregistrat vreodată în agricultură. Secetele pot dura de la câteva zile până la câteva luni, având ca rezultat o variabilitate ridicată a producţiei agricole, mai ales în regiunile cu vulnerabilitate accentuată, în prezent, şi cu un potenţial de adaptare redus, afectând rezultatele întregului an de producţie agricolă şi având consecinţe negative asupra aprovizionării cu alimente şi economiei naţionale.