EXCLUSIV: Material video realizat in școlile din Buzău | Se mai poate salva ceva?

În ultimul episod al campaniei „România Meseriașă” încercăm să identificăm posibile soluții pentru ca școlile profesionale să nu mai consume inutil ani din viața copiilor noștri și să producă specialiștii de care economia românească are tot mai mare nevoie. Am studiat cele mai eficiente modele aplicate în Occident și am vorbit cu toți cei implicați în reformarea învățământului profesional: Guvern, Parlament, Președinție, directori și profesori de școală, angajatori. Este o dezbatere pe care societatea românească nu-și mai permite să o ignore și pe care am încercat să o aducem în centrul atenției prin cele opt episoade pe care le-am publicat până astăzi.

De-a lungul campaniei „România meseriașă” am scris despre politicile greșite care au distrus învățământul profesional și despre lipsa de dotări din atelierele de practică ale școlilor. Am văzut copii derutați și deznădăjduiți, obligați să simuleze activitățile practice în urma cărora ar trebui să învețe meserie. Am arătat cum influența părinților și mentalitățile greșite răspândite în societate îi fac pe tineri să se ferească de școlile profesionale. Am arătat disperarea angajatorilor care nu mai găsesc mână de lucru calificată și duplicitatea autorităților care raportează statistici pozitive acolo unde nu e nimic pozitiv. Am arătat cum aplicarea modelului german de învățământ dual începe să producă rezultate și am scris despre meseriași de succes care au înțeles la timp că învățarea unei meserii nu este o rușine și au devenit respectați în comunitățile lor. Încheiem acest demers jurnalistic încercând să răspundem la cea mai importantă întrebare: ce e de făcut mai departe pentru ca învățământul profesional să funcționeze.

I. CE PUTEM ÎNVĂȚA DE LA ALȚII

Există o corelație directă între învățământul profesional al unei țări și industria ei. Iar dacă ne raportăm la Europa Occidentală, se dovedește că modelul învățământului dual e unul din cele mai eficiente pentru că stă la originea unor industrii performante. Nu întâmplător produsele cu eticheta „fabricat în Elveția” sau „made in Germany” ne conving că sunt făcute „meseriaș”. În aceste țări este implementat învățământul dual, un sistem care prevede ca școlile să funcționeze în colaborare cu companiile private și să pregătească elevi în funcție de nevoile acestora. Companiile asigură stagii de practică și îi susțin pe elevi cu burse, iar la finalul studiilor le asigură locuri de muncă. Sistemul a fost preluat, începând de anul acesta, și de Statele Unite ale Americii crie recorders.ro

România a adoptat și ea modelul învățământului dual, chiar înaintea Statelor Unite, dar „implementarea românească”, deși e mult mai performantă decât școala profesională clasică, rămâne, deocamdată, mult sub ceea ce se întâmplă în Elveția sau Germania. Anul acesta sunt 2500 de tineri înscriși în învățământul dual dintr-un număr aproape dublu de locuri disponibile. Tinerii sunt încă greu de convins să aleagă învățământul vocațional și, de la implicarea autorităților până la mentalitățile răspândite în societate, avem multe de învățat de la țările în care acest tip de învățământ funcționează ca la carte...

Citeste mai mult pe recorders.ro