Romani de exceptie care au promovat Buzau / Medicul Nicolae I. Manolescu, intemeietorul scolii romanesti de oftalmologie

O istorie a Oftalmologiei nu se poate scrie fără a aminti de „părintele” acestui domeniu, Nicolae I. Manolescu, medic oftalmolog, educator sanitar, născut pe 10 februarie 1850 la Şarânga şi decedat pe 20 august 1910 la Strunga-Iaşi. Face studiile primare în satul natal şi cele secundare la Buzău, pe care le absolvă în 1869, după care, până în 1871, funcţionează ca învăţător în judeţul Buzău. Urmează Facultatea de Medicină din Bucureşti (1871-1878), luându-şi doctoratul cu teza „Câteva cuvinte asupra cloroformizaţiunii copiilor” (1878).

Ca student, a fondat Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti (1878). Funcţionează ca medic de circumscripţie în judeţul Buzău (1878-1879), după care pleacă la specializare în Oftalmologie la Paris şi Viena (1879-1881), în clinicile oftalmologice ale doctorului Mecker şi profesorului Arlt. Revenit în ţară, este angajat medic oculist la Spitalul Brâncovenesc (1881-1883), medic primar de oftalmologie şi otorinolaringologie la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti (1884), profesor de clinică oftalmologică la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1884-1909), unde era suplinitor din 1883. Redactor al revistelor „Analele medicale române” (1884-1889) şi „Apărătorul Sănătăţii” (1891-1898), membru în comitetul de redacţie al revistei „România medicală”, fondator şi primul preşedinte al Asociaţiei Generale a Medicilor din România (1897).