Recunoașteți zona? Așa arăta în anii ”70, înainte de a se construi masiv

Chiar dacă are o istorie veche, cu atestare documentară din perioada romană, Buzăul pare o aşezare nouă prin clădirile sale istorice, clădite în urmă cu cel mult două secole. Cea mai veche clădire laică are 220 de ani, iar ansamblul de locuinţe din centrul vechi, strada Cuza Vodă de azi, a fost construit între 1850 şi 1880. Istoricii explică de ce târgul de la Curbura Carpaţilor nu şi-a păstrat clădirile foarte vechi, din epoca medievală.

Prima menţiune documentară a Buzăului se referă la martiriul lui Sava de la Buzău, înecat la 12 aprilie 372 în apa râului Mousaios (Buzău) de către goţii necreştinaţi conduşi de Athanaric.  Este vorba despre documentul „Pătimirea Sfântului Sava”, redactat în anul 376, care se păstrează în copii la Biblioteca Vaticanului şi Biblioteca „San Marco” din Veneţia. 

  Potrivit profesorului C. Dumitrescu: „Satul dac aşezat pe malul râului Buzău, unul dintre râurile însemnate ale Munteniei, la ieşirea lui dintre dealuri şi acolo unde râul prezintă un vad foarte accesibil, Buzăul oferea lemn pentru construcţii şi foc, din abundenţă, peşte în bălţile din jur şi din râu, imaş pentru vite, teren pentru agricultură”.  

Pe teritoriul oraşului s-au găsit monede din toată perioada secolelor IV-XIII. Descoperirile arheologice au dovedit o amploare deosebită a vieţii economice şi sociale pe teritoriul ocupat astăzi de Buzău. Giecomo Di Petro Luccari, aflat la Curtea lui Mihai Viteazul, consemnează, citând documente mai vechi: „Negru Vodă a fondat oraşul Câmpulung şi a tras câteva întărituri de cărămidă arsă la Bucureşti, Târgovişte … şi Buzău”.  

Prima menţionare documentară a Buzăului ca târg şi punct de vamă într-un document intern este cel emis la 30 ianuarie 1431 de Dan al II-lea (1420-1431) prin care scrie, „târgurilor şi vămilor” ţării că negustorii români vor putea cumpăra şi vinde mărfuri la Braşov, iar negustorii braşoveni vor putea cumpăra şi vinde mărfuri în Ţara Românească nestingheriţi, plătind taxă vamală stabilită de o reglementare anterioară: „Să fie cum a fost în zilele părintelui domniei mele, Mircea voievod (1386 – 1418)”.   În anul 1500 domnitorul Radu Cel Mare, cu ajutorul patriarhului Nifon, înfiinţează Episcopia Buzăului, oraşul devenind Reşedinţă Episcopală. La 1507 oraşul Boza (Buzău) apare pentru prima oară într-o hartă întocmită de Nicolaus Germanus.   

Domnitorul Radu de la Afumaţi dăruieşte Episcopiei câteva sălaşe de ţigani pentru prima oară într-un document la Buzau şi trei mori „care sunt pe Buzău”, acesta fiind primul document despre funcţionarea morilor pe râul Buzău. Nicolae Iorga arată că „Prin Boierii de Buzău se fac si se răstoarnă domnii în anumite timpuri ale veacului de pretendenţi la tron al XVI-lea…” .

Citeste mai mult: adev.ro/pbci3l