Norvegienii au făcut lumină în Gura Siriului

Și-a făcut loc soarele să se strecoare printre norii așezați straturi-straturi într-o plapumă zdravănă ce are să nu mai plece înainte de martie de pe cer și pare că și-a desfăcut fălcile ca într-un scrâșnet de crapă munții din acest capăt de județ Buzău. E ziua aceea pe care o pândești ca să poți să urci pe coame izolate ale arealului. Pariezi că și oamenii ar fi pe lângă târlă și, gata!, reportajul se coase cuvânt lângă cuvânt și sunet după sunet. Pe nori îi auzim cum înghesuie soarele pe cer, dar nici el, viteazul nu se lasă ascuns! E trecut bine de ora nouă a dimineții și naționalul 10 Buzău-Brașov strigă că e drumul pariului cu dezvoltarea. Se rupe el în mod continuu, mai e agasat și de bolovani aici, sus pe Siriu, dar dă bice să se zvinte, călătorii nu-l doresc nici avariat și nici lipsit de viață!, scrie buzaulinreportaje.ro.

Azi căutăm lumina!

Am dat de soare pentru că l-am pândit în prognozele meteorologice, însă mai vrem un dram de lumină! Și tot urcăm cu soarele cât un pepene de august!

Țintim Siriul până la capătul lui pentru că vestea e cât cerul tot de mare și de importantă. Ca să vă dați cumva seama de performanță, bine e să vă imaginați cei 13 kilometri de lac și baraj Siriu, cu tot cu zecile de case și pensiuni din stânga și dreapta, în beznă continuă!

Bezna aceasta, deși barajul, potrivit datelor publice este și producător a 42 de MW de curent electric în hidrocentrala de la Nehoiașu, e îndepărtată casă cu casă și panou fotovoltaic cu panou fotovoltaic.

Haideți, c-am ajuns și tare v-am depăna povestea luminii reale de la Gura Siriului! Vine din suflet și din casa fiecărui om în parte!

Cu lacul Siriu în curte, însă fără curent electric în casă

La propriu este informația aceasta. Șerpuitorul drum national face strâns stânga cât apuci să gândești că te-ai rătăcit pentru că în afara unui han care își anunță existența pe marginea lacului Siriu prin panouri publicitare, țipenie de om sau fum de la vreo casă nici că s-ar vedea. Mergem împreună cu Dragoș Voicu, primarul aflat la primul mandat la conducerea comunei turistice de la capăt de județ Buzău, de Siriu zicem. Asfaltul, vorba unui rapsod popular, nea Ionică Ichim pe care îl vom aduce in memoriam în paginile ziarului www.buzaulinreportaje.ro doar pentru o porție zdravănă de trăire românească, asfaltul, și reluăm, a fost înmuiat de ploile dense ce-au recuperate lunile de secetă din vară. Urme de mașini cât vezi negru cu ochii aici, pe malul lacului Siriu, la intrare în Gura Siriului.

Satul acesta este și stațiune turistică de interes local, detalii citiți dvs. AICI, AICI și AICI. Din articolele precedente aflați că în 2021, aici au mai fost montate încă cinci panouri fotovoltaice. De una dintre familiile care au primit atunci bucuria luminii în  casă ne leagă o întâmplare – dornici să aflăm, cu ani buni în urmă ce înseamnă viața pe granița Buzăului cu județul Covasna, în cale ne-a ieșit un tânăr ca de 14 ani care abandonase școala. Locuia în casă cu bunica și mama. Ca să aibă din ce trăi, el căra piatră din gârlă. Un singur element al vieții nu i-aș spune nici normală, nici modernă… aveau – un aparat mic de radio care funcționa cu baterii, atârnat de streașina casei. Le-am oferit atunci câte baterii erau în rucsac. În timp, am aflat că și băiatul a mai dat pe la școală. Peste ani, iată, știm sigur că sunt printre primii săteni din Gura Siriului cu casa iluminată datorită panourilor fotovoltaice. Bătrâna casei nu a mai apucat lumina aceasta mare.

Azi, în mijlocul ogrăzii, doamna Ciupic, prima gazdă de azi, ține mâinile cruciș pe piept doar pentru a-și exprima imensa bucurie. Gândul i se duce la ușurarea vieții – frigider, mașină de spălat ce urmează a fi instalată, calculatorul băiatului și televizorul care a stat vreme îndelungată închis. O ascultăm în dialog cu primarul Siriului, Dragoș Voicu.

Mama femeii tinere păstrează vie atenția către străinii din curte. La fel și fiul și ginerele ei, aflați la distanță de noi. În fața noastră, oglinda de smarald a județului Buzău își strânge undă cu undă apa ca pe cuvertura de iarnă. Femeile îl privesc cu drag, e în curtea lor, cum ar veni. Bătrâna ajunsă cam la șapte decenii de viață nu s-a gândit vreodată că își va vedea casa în lumină, pe înserat, de la un capăt la altul. Ascultați-i vorba!

Vizita se încheie, deși câinele care se tot rotește pe lângă noi ar mai zice și el vorbe pe-nțelesul său. Căutăm pacea, lumină am aflat deja un strop!

Pas cu pas, lacul de smarald din Munții Buzăului rămâne închis între munți. Acolo, și familia Ciupic – una dintre cele 12 familii care din luna noiembrie 2022 are panouri fotovoltaice despre care adaugă primarul Dragoș Voicu câteva informații înainte de a pleca din curtea acestui prim beneficiar.

De 30 de ani în pădure, fără lumină

Drumul urcă spre viaductul ce a impus economii severe în rândul oamenilor de la capăt de județ – Giurca. Vorba vine așa pentru că șantierul de pe Giurca a tot durat, și-a durat, iar oamenii au fost nevoiți să-și restrângă activitățile, au cărat fânul cu spatele peste viaduct și câte s-au mai petrecut în timpul restricțiilor rutiere despre care am scris AICI. Case nu ar părea să răsară de pe vreo coastă în partea aceasta, însă dacă arunci bine privirea înspre desiș, mai vechi și reconstituite sau odăi ale muntenilor s-ar zări. Pe-un drum pe care cu puțin timp în urmă a căutat hrană un urs căutăm și noi o casă. La rând, prima casă cu panouri fotovoltaice instalate tot cu ajutorul norvegienilor, apoi….

Apare sprjinită într-un băț, bătrâna de 84 de ani care a locuit cândva chiar în cuva barajului, însă împreună cu familia ei a fost expropriată acum 30 de ani și au ales pământul de la moși, de pe Giurca, pentru locuire. Atunci li s-a promis că le va fi introdusă rețeaua de curent electric până la casa nouă, că le va fi plătită și factura la apă și la curent, dar 30 de ani a crescut doi copii … în beznă. Copiii și-au...

Citește articolul integral pe buzaulinreportaje.ro.