Buzoianul Nicolae C. Leonard, Printul Operei

Pe „Prinţul Operetei”, cum i s-a spus, îl poate revendica şi Galaţiul, locul unde s-a născut, şi Buzăul, acolo unde şi-a petrecut copilăria, pentru că de el sunt legate jocurile în compania lui Vladimir Maximilian, cu care a convieţuit sub streaşina aceleaşi case, în mahalaua Bisericii Banu, din oraşul Buzău, şi unde i s-au deprins primele acorduri ale vocii sale în calitate de corist.

Născut în oraşul Galaţi la 13 decembrie 1886, rămâne orfan de mamă, de mic. Tatăl său, mecanic de locomotivă la căile ferate, Constantin Nae, se recăsătoreşte şi se mută în interes de serviciu la Buzău, locuind într-o căsuţă aproape de depoul C.F.R., în aceeaşi curte cu familia lui Zaharia Maximilian care avea mai mulţi copii, între care şi pe Vladimir Maximilian viitorul artist, singurul lui prieten şi tovarăş de joacă în copilărie.

Ca elev al Şcolii primare nr. 2, (care apoi a devenit nr. 3), din sîrbărie şi, în continuare, la Liceul Hasdeu din Buzău, învăţa bine, fiind printre premianţii clasei. La serbarea de sfârşit de an şcolar din în clasa I primară, a recitat poezia de Vasile Alecsandri – “Şoldan Viteazul”, stârnind îndelungi aplauze, devenind, astfel, un nelipsit participant de la serbările de sfârţit de an.