Boala și moartea lui Eminescu, o controversă fără sfârșit

La 15 iunie 1889 s-a stins Luceafărul poeziei românești, poetul Mihai Eminescu. Se împlinesc astăzi 132 de la plecarea la stele a „poetului nepereche”, dar încă sunt multe aspecte de lămurit și persistă anumite prejudecăți legate de boala și moartea sa, subiecte de controversă între specialiști.

După 1990 a fost întoarsă pe toate fețele ideea că Eminescu ar fi fost victima nefericită a unei cabale liberalo-conservatoare care ar fi făcut din el primul deţinut politic român, ucis în spitalul bucureştean Caritas. Întrebarea este, în acest context, de ce boală a suferit cu adevărat marele poet și care a fost cauza morţii lui.

Unii spun că Eminescu ar fi contractat în tinereţe, la Viena, cea mai răspândită boală a secolului al XIX-lea, sifilisul, dacă nu cumva, sunt de părere alţii, l-a moştenit dintr-o familie numeroasă şi fragilă psihic. Sifilisul ar fi dus la paralizie progresivă şi la deces, ar fi susținut cel mai faimos biograf al poetului, George Călinescu.

În 1972, medicul Ion Nica a studiat cazul, pornind de la mult-puţinele mărturii existente, şi a contestat diagnosticul călinescian. În 1996, un alt medic, Ovidiu Vuia, a reluat ipoteza colegului său şi a susţinut că poetul ar fi suferit de o psihoză endogenă de tip maniaco-depresiv, fără demenţă, paralizie şi distrugere a creierului.

Ce poate face însă ştiinţa împotriva mitului atât de adânc înrădăcinat în mintea românilor, conform căruia Eminescu ar fi fost... [Citește articolul integral pe sanatateabuzoiana.ro].