Știați că Nicu Constantinescu fostul primar al Buzăului (1883-1905) a comandat construirea Palatului Comunal?

Fără îndoială, de numele primarului liberal Nicu I. Constantinescu se leagă cea mai profundă schimbare la față a Buzăului, începând de la aspectul urbei, continuând cu construcții care, și astăzi, reprezintă etaloane ale municipiului nostru, și încheind cu ridicarea potențialului economic al așezării. Și totul pe fondul unui buget soldat în permanență cu excedente, din care primarul a izbutit să achite împrumuturile la care a fost nevoit să recurgă pentru realizarea unor investiții. Mai mult, spre deosebire de recenta noastră cunoștință Stan Săraru, Nicu I. Constantinescu a părăsit viața politică încărcat cu onoruri, care l-au însoțit până la ieșirea sa naturală de pe scenă.

Avocatul Nicu I. Constantinescu (1840 – 21 aprilie 1905), după numele de dinainte de adopție Nicu Chintescu, s-a născut la Craiova, unde își va face studiile primare și liceale, după care urmează, la București, Facultatea de Drept. Este numit locțiitor de prefect la Brăila, membru al consiliului județean, funcționează o perioadă ca avocat al statului, subprefect în județul Dolj, iar, din 1867, director al Prefecturii județului Buzău.

Se căsătorește cu Maria, fiica unui cunoscut comerciant buzoian, Nicola (Nae) Aur, nași fiind domnitorul Alexandru Ioan Cuza și doamna Elena. Cuza era bun prieten cu Nicola Aur, francmason, originar din Piemont, refugiat în Muntenia după 1848.

Nicu I. Constantinescu, un primar care a lăsat vistieria Buzăului mereu plină

După ce își ia licența, Nicu Constantinescu funcționează ca avocat, perioada 1868 – 1883 fiind ani de afirmare atât ca membru al baroului buzoian, dar și în viața politică, ca fruntaș liberal, atașat însă curentului ideologic inițiat de C. A. Rosetti, spre un anume democratism social. În scurt timp, se remarcă prin însușirile sale sufletești și intelectuale, prin onestitate profesională și politică, astfel că, din 1876, este ales membru în consiliul comunal, deputat în Parlament (de mai multe ori), iar, din 1883, primar al orașului (1883 – 1888; 1889 – 1890; 1890 – 1892; 1895 – 1899; 1901- 1905), funcție deținută în perioada guvernărilor liberale, în exclusivitate până atunci, de Nae Stănescu. Nicu I. Constantinescu s-a impus, ca primar, nu numai în fața cetățeanului de rând, ci chiar și în fața adversarilor politici.

În anul 1892, este ales vicepreședinte al Biroului dirigent al organizației județene a P.N.L., iar în 1893, vicepreședinte al Comitetului Ligii Culturale, secțiunea Buzău, și delegat pentru a lua parte la congresele și conferințele Ligii. A candidat, în 1894, la alegerile pentru consiliul județean, iar, în 1900, din partea Colegiului I, pentru Cameră, cu mențiunea, “fost primar, fost deputat”. A fost decorat cu ordinele Steaua României, în grad de ofițer (8 august 1887), Coroana României, în grad de cavaler (10 mai 1897) și comandor (2 iulie 1904). Părăsește scena politică în ianuarie 1905, odată cu venirea la putere a conservatorilor. La 21 aprilie același an, încetează din viață.

În perioada cât a fost primar, Nicu I. Constantinescu s-a preocupat de rezolvarea unor stringente probleme edilitare: lucrări de asanare, șoseluiri, pavaje etc., cât și de aplicarea unui program de ridicare a potențialului economic al orașului, astfel că, în timpul primariatului său, bugetul s-a soldat întotdeauna cu excedente, cu care au fost achitate unele împrumuturi, la care a fost nevoit să recurgă.

Sursa: opinia.ro (Călin Bostan)