Proiect din perioada comunistă, barajul de la Surduc este considerat nefezabil din cauza debitului scăzut

Un baraj și o hidrocentrală pe râul Bâsca Mare, din județul Buzău, sunt contestate de localnici, care se tem că lucrările vor produce pagube ireparabile. Oamenii susțin că proiectul, început în perioada regimului comunist, nu se mai justifică, deoarece râul are acum un debit mult mai mic decât în anii ’80. În prezent, lucrările la barajul Surduc sunt oprite, după ce Tribunalul Cluj a decis că autorizațiile de construire au fost emise ilegal. Organizațiile de mediu au acționat în instanță Hidroelectrica din cauza impactului negativ asupra sitului Natura 2000 Penteleu, aflat în vecinătate.

Locuitorii din comuna Gura Teghii se opun vehement proiectului, argumentând că beneficiile sunt depășite de pagubele pe care le-ar putea provoca. Ștefan Constantin Petriceanu, președintele Asociației Tainița Baștinei, a declarat că stăvilarul este „ca o școală fără elevi, construit fără apă”. El a avertizat că proiectul presupune devierea cursului râului printr-un tunel, lăsând peste 40 de kilometri de albie fără volumul natural de apă și afectând astfel accesul la râu pentru mai mult de 5.000 de locuitori. Pe de altă parte, există și localnici care, având în vedere că lucrările sunt finalizate în proporție de 85%, își doresc finalizarea acestora, considerând că orice sursă de energie hidro, cea mai ieftină, ar fi benefică pentru sistemul național.

Prezentă la Gura Teghii pentru a discuta cu localnicii, Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat că este necesară realizarea unor noi studii de mediu, care să reflecte realitatea din teren și să fie efectuate de o entitate independentă, nu de beneficiarul lucrărilor. Aceasta a subliniat că orice decizie trebuie să se bazeze pe date obiective, pentru a nu construi o hidrocentrală într-o zonă care nu mai dispune de apa necesară. În timpul întâlnirii, locuitorii au afișat mesaje precum „Barajul Surduc, pe hârtie energie, în realitate secetă și o mare prostie” și „Nu furați râul Bâsca Mare. El este al comunității”.

Ministrul a atras atenția că multe proiecte energetice din țară se bazează pe date vechi, care nu mai corespund realității actuale, marcată de scăderea debitelor râurilor. „Avem proiecte care pe hârtie au o putere instalată de 6.400 de megawați și în nicio zi din ultimul an nu s-au atins măcar 3.200 de megawați. Asta ne spune că proiectele care au fost gândite se bazau pe niște debite care astăzi nu mai există”, a precizat Diana Buzoianu. Ea a adăugat că resursele financiare limitate ar trebui direcționate către lucrări cu adevărat eficiente și necesare, nu către proiecte a căror fezabilitate este pusă sub semnul întrebării de schimbările climatice.

În contextul în care instanța a anulat deja autorizația de construire și acordul de mediu, stabilind că impactul asupra mediului și al comunității nu a fost calculat corect, conflictul de la Surduc escaladează. Ștefan Petriceanu a anunțat că va depune o plângere penală, susținând că are dovezi conform cărora la baraj se desfășoară lucrări ilegale, în ciuda deciziei judecătorești. Acesta a reiterat temerile comunității, care se confruntă de ani buni cu scăderea debitului râurilor locale, îngrijorată că hidrocentrala ar reduce și mai mult resursele de apă potabilă și pentru agricultură. Proiectul amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu, demarat în 1981, se desfășoară pe teritoriul județelor Buzău, Covasna și Vrancea.