Prevenția enterocolitei: Recomandările Dr. Bogdan Micu, medic infecționist la Spitalul Județean Buzău.

Odată cu venirea verii și creșterea temperaturilor, riscul de enterocolită – o infecție digestivă comună – crește semnificativ. Afectează atât copiii, cât și adulții, fiind favorizată de consumul de alimente alterate, igiena precară și deshidratare.

Într-un interviu acordat pe 16 iunie 2025, medicul primar de Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău, dr. Bogdan Micu, a explicat principalele informații despre această afecțiune, care poate avea forme de la ușoare până la severe.

Enterocolita presupune apariția mai multor scaune semilichide sau lichide pe zi, uneori cu sânge sau aspect verzui. Boala poate fi cauzată de agenți infecțioși – precum bacteriile (E. coli, Salmonella), virusurile (rotavirus, norovirus) sau paraziții (Giardia) – dar și de factori neinfecțioși, cum ar fi consumul excesiv de grăsimi, fructe sau legume.

Simptomele frecvente includ lipsa poftei de mâncare, greață, vărsături, dureri abdominale, febră de scurtă durată și, în cazuri mai grave, deshidratare acută.

Diagnosticul se stabilește în general pe baza simptomelor clinice, dar poate fi confirmat prin teste specifice, precum coprocultura sau testele antigen fecal.

Tratamentul diferă în funcție de severitatea bolii. În formele ușoare, este suficient un regim alimentar adecvat, hidratare intensă și administrarea de probiotice. În formele moderate sau severe, mai ales în cazul copiilor sau al persoanelor vulnerabile, poate fi necesară internarea în spital pentru tratament cu perfuzii, antitermice și uneori antibiotice.

Deshidratarea este principala complicație și apare mai ales la sugari și copii mici, unde poate duce rapid la agravarea stării generale.

Pentru a preveni enterocolita în sezonul cald, sunt esențiale câteva măsuri simple, dar eficiente: spălarea regulată a mâinilor, igiena riguroasă a alimentelor, consumul de apă potabilă din surse sigure și vaccinarea sugarilor împotriva rotavirusului, recomandată la vârsta de 2 și 4 luni.

Dr. Bogdan Micu atrage atenția că, în cazul simptomelor persistente sau agravante, prezentarea la medic este obligatorie.