Strânge deja doamna aceasta alaiul ei arămiu într-o plapumă binecuvântată de trăiri, dar și de verde intens ce stă străjer pe granița aceasta, măreață, de județ Buzău. Oameni aparte, natură splendidă și animale fac deopotrivă casă bună și le mai rămâne o frimitură de râs-plâns despre povestirile cu urși ce se cocoață în pomii fructiferi, își iau cât le cere stomacul și apoi pleacă fără a face pagube în gospodărie, scrie buzaulinreportaje.ro.
Punem rămășag astăzi, într-o zi ultimă de septembrie, că toamna aceasta nu a reușit încă să rupă din sufletul nostru bucuria de a trăi viu, de a călători și de a da tuturor din bucuria clipei. Călători în județul Buzău, acasă, de fapt!
Bisoca bucuriei de trăi o viață vie
… și nimic nu pare a fi exagerat dacă te afli direct pe culmile semeței patrii a ciobanului Bucur! Și oamenii parcă sunt rupți din alt segmet biologic – au bine trasate elementele omeniei, bunătății, iar despre povestirea unui buzoian care aduce periodic turiști în arealul Bisoca vă zic că le-a spus tuturor, de fiecare dată când urcă aici – în altă parte din județ nu veți fi salutați chiar de primul om întâlnit, de al doilea și tot așa până plecați acasă! Așa e Bisoca, viață vie, nu culcată pe tânjala vaietului, a victimizării și a căinatului referitor la sărăcie ori boli. Bisoca de azi e luminoasă și dacă ar fi să pun cuvinte alese aș picta din ace de brad cuvântul efervescentă!
La fiecare cotitură din cei 250 de kilometri de drumuri sătești și comunale, natura face roată-roată în jurul călătorului și-i pune în față ba livezi cu pruni ce stau să li se frângă crengile de atâta rod, ba clăi cu fân bine îndesate ce șed înșirate pe piept de poiană până le vine rândul la cărat spre fânăria de acasă sau poate de la odaie, ba bolovani pe sub care treci ca pe sub podurile lumii aglomerate dinspre europeanul 85.
Oameni puțini. Să fie doi soți între Sărulești și Bisoca și o femeie cu trei vaci tocmai la Șindrila. Ascultați cu ochii închiși ceea ce are să spună blânda munteancă și imaginați-vă cam cum curge viața ei, aici, unde doar ursul sau mistrețul mai fac uneori stricăciuni, căci polițiștii locului n-au de-a face cu așa oameni buni. Ați închis ochii, da? Acum ascultați!
Nu vă las fără să comparați scenariul dumneavoastră cu figura luminată de o singură credință – că Dumnezeu e mare și ne are în grijă pe fiecare în parte!, așa îmi zice la plecare munteanca aceasta cu nepot pompier, la județ. Așa mândră este de el! Aceasta este poza!
Pleși – satul lui Bucur, ciobanul Bucur
Despre satul acesta rupt din vederile de odinioară înșirate cu drag de bunici pe un perete întreg, am scrie zilnic.
Considerați dacă nu obligație, atunci un fel de lege făcută între noi, buzoienii ce avem o formă aparte de patriotism local, să vizitați satul lui Bucur! Devine o greșeală ce nu poate fi asumată târziu în viață, dacă nu urcați măcar o dată pe coamele acestei așezări cu rituri aparte, oameni cuminți și zdraveni când vine vorba de muncă. Muntenii aceștia din Pleși vorbesc azi despre opt-nouă pogoane cosite pe vară, ba de peste 20 de pogoane, au în proximitatea caselor porci alergând liberi după vreun bostan necules sau pregătiți să mestece și ultima prună căzută-n iarbă.
Aici, la capitolul prune am să vă spun cât de frumoasă este atmosfera la cules! Văile largi ale satelor bisocene sunt anul acesta gazde bune ale culegătorilor arvuniți sau aflați la vreo clacă de într-ajutorare între vecini. Numai că, muntenii încă mai au brazde cosite! Vremea bună le-a permis să-și termine treburile pentru că temperaturile ridicate din iulie și august i-au cam ținut până și pe oamenii de la munte pe loc! Bine, loc își fac și sfecla, bostanii și merele ce stau pregătite de adunat din grădini.
Trecem pe lângă magazinul alimentar din sat și urcăm nu spre Vrancea Babei celebre, Vrâncioaia, ci spre inima satului! De aici, începem să nu mai păstrăm liniștea! Admirăm, exclamăm, ne minunăm cât de aparte este județul Buzău!
Un drum fantastic se așterne preț de mai bine de un ceas înaintea noastră! N-am știut de el și nu am știut nici că satul lui Bucur își revarsă case alese până departe, dincolo de munți. Aici, imediat ce ieșim din partea densă de sat, o ciurdă de… citește articolul integral pe buzaulinreportaje.ro.
