Începând de la 1 septembrie, pacienții din România pot reclama online medicii din spitalele publice care îi redirecționează în mod abuziv către cabinete private, unde sunt nevoiți să plătească pentru servicii care ar fi trebuit să fie gratuite. Măsura vine ca răspuns la numeroasele plângeri acumulate de-a lungul anilor și are ca scop stoparea unei practici considerate inacceptabile de către autorități.
Pentru a depune o sesizare, pacienții trebuie să completeze un formular online disponibil pe site-ul Ministerului Sănătății. Acesta solicită informații esențiale precum denumirea spitalului public implicat, numele medicului care a făcut recomandarea, clinica privată indicată și eventualele costuri impuse. Platforma este menită să ofere o cale directă și rapidă de a semnala neregulile.
Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, inițiativa a fost luată din cauza semnalelor frecvente conform cărora bolnavilor li se refuză tratamentul în spitalele de stat sub diverse pretexte, precum lipsa locurilor, defecțiuni ale aparaturii sau plafoane depășite. „Această practică este inacceptabilă și nedemnă”, a declarat ministrul, subliniind că, deși pacienții au dreptul de a alege între sistemul public și cel privat, redirecționarea intenționată sub pretexte false constituie un abuz.
Sesizările depuse vor fi analizate printr-un control comun al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), iar fiecare caz va fi verificat individual, urmând să se aplice sancțiuni acolo unde se constată nereguli. Această măsură nu este singulară, ea adăugându-se altor platforme similare lansate recent, cum ar fi cea din luna iulie, prin care pacienții pot reclama calitatea neconformă a mâncării din spitale.
Formularul poate fi accesat AICI.
Cu toate acestea, inițiativa este privită cu scepticism de unii reprezentanți ai pacienților. Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu, consideră măsura o „chestiune de PR a ministrului” și ridică problema capacității instituțiilor de a gestiona sesizările. El atrage atenția că nici Ministerul Sănătății, nici CNAS nu dispun de un compartiment dedicat sau de personal specializat pentru a analiza un volum mare de reclamații, avertizând că, în lipsa unei infrastructuri clare, acestea riscă să fie ignorate sau tratate superficial.
Liderul ANPP subliniază, de asemenea, că problemele sistemului sunt mult mai profunde și adesea nu țin de rea-voința personalului medical, ci de lipsuri cronice. Printre acestea se numără deficitul de medicamente esențiale pentru bolnavii de cancer sau cu boli rare, imposibilitatea efectuării unor analize medicale complexe, precum cele de genetică, și limitările generale ale resurselor din spitalele publice. Astfel, eficiența noului mecanism va depinde de capacitatea autorităților de a transforma promisiunea într-un instrument funcțional și credibil, susținut de resurse adecvate.
