Costel Vânătoru, născut pe 10 octombrie 1967 în Lopătari, județul Buzău, este o personalitate de marcă atât în lumea cercetătorilor în horticultură, cât și în cea a bisericii. Desemnat coordonator al Laboratorului de Genetică și Ameliorare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, Vânătoru susține că cele două "misiuni" ale sale, în horticultură și în slujirea Domnului, pot coexista armonios.
Încă din perioada liceului, Costel Vânătoru a dezvoltat pasiunea pentru horticultură, desfășurând activități agricole și practicând la Stațiunea de Cercetare Legumicolă în timpul verii. Condițiile materiale precare l-au determinat să se angajeze în acest domeniu, începând ca muncitor și avansând ulterior în cercetare. „Numai cu credință poți merge înainte și treci peste toate încercările”, povestește el.
Cu o experiență de peste 30 de ani în horticultură, Vânătoru a avansat de la poziția de muncitor la cea de director de instituție. A obținut titlul de doctor al Facultății de Horticultură din cadrul USAMV București și este cercetător științific principal gradul II. Membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice a României și al Societății Internaționale a Horticultorilor, Vânătoru se remarcă și prin contribuțiile sale literare, fiind autor a cinci cărți de specialitate și susținând 96 de referate științifice.
Pe lângă activitatea sa științifică, cercetătorul a reușit să creeze nu mai puțin de 22 de soiuri noi de legume, de la roșii la castraveți sau cicoare. Primul său soi, o varietate de tomate de industrie, a fost numit „Cristinica” în onoarea soției sale, Cristina. Acesta este doar un exemplu din bogata sa colecție, care include 15 soiuri omologate și brevetate, 3 hibrizi, și alte 4 soiuri aflate în proces de brevetare.
Cercetările lui Costel Vânătoru nu se opresc aici; el a pus un accent deosebit pe aclimatizarea de noi specii în România, contribuind astfel la diversificarea culturilor agricole. „Puțini știu că majoritatea culturilor noastre nu sunt autohtone. Sunt specii aduse în țara noastră în diferite perioade. De exemplu, tomatele au ajuns târziu în Europa, iar eu mă străduiesc să aduc varietăți adaptate la condițiile noastre”, explică cercetătorul.
Astfel, Costel Vânătoru continuă să aducă contribuții semnificative atât în domeniul horticulturii, cât și în cel al cunoașterii istoriei și adaptării plantelor în peisajul agricol românesc. Este o figură emblematică care demonstrează că știința și credința pot coexista în armonie, punând în lumină fructele unei munci dedicate și pasionate.
După Revoluție, visul lui Costel Vânătoru nu s-a limitat doar la descoperirile în domeniul horticulturii, ci a evoluat spre o misiune spirituală în slujba lui Dumnezeu. În timpul săptămânii, înainte și după programul la Stațiunea de Cercetare pentru Legumicultură din Buzău, Vânătoru își dedică timpul bisericii. La Catedrala Arhiepiscopală, el își îndeplinește slujba ca preot.
Inițial, înainte de a-și începe cariera în teologie, Vânătoru se ocupa de confecționarea ușilor și a sculpturilor pentru biserici. A fost observat de către Arhiepiscopul Buzăului, Epifanie Norocel, care l-a încurajat să urmeze o altă cale. Astfel, în 1996, Costel a început cursurile la Facultatea de Teologie și a început să slujească în scurt timp.
