La 25 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua Armatei Române. În 1944, la această dată, odată cu eliberarea oraşului Carei, se atingea obiectivul major al momentului întoarcerii armelor de la 23 august 1944, respectiv, acela al eliberării întregului teritoriu de sub ocupaţia germano-maghiară şi anularea consecinţelor dictatului de la Viena din 30 august 1940.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, situaţia României a fost deosebit de complexă, evoluţia ei fiind dependentă de raporturile dintre cele două mari puteri totalitare, Germania şi Uniunea Sovietică. În acest context, în vara anului 1940, integritatea teritorială a fost grav afectată, refacerea ei fiind principala misiune a forţelor militare româneşti. România a luptat de la 22 iunie 1941, alături de Germania, pentru ca, după 23 august 1944, să acţioneze în cadrul Naţiunilor Unite. Obiectivul în această etapă l-a constituit refacerea graniţei de vest, aşa cum o configuraseră hotărârile adoptate de Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), potrivit https://roma.mae.ro/.
Obiectivul anulării Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin care circa 43.000 de km pătraţi erau transferaţi Ungariei hortyste de către Germania şi Italia, s-a concretizat la 25 octombrie 1944, când trupele române, în colaborare cu cele sovietice au eliberat oraşele Carei şi Satu Mare, ultimele localităţi din vestul ţării.
În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război al Armatei Române a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.
După eliberarea teritoriului naţional, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obţinută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.
Ziua Armatei Române a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 şi este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din ţară, în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români şi în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara noastră are reprezentanţe permanente.
Ceremonii similare au loc în principalele garnizoane din ţară, la Monumentele eroilor, precum şi la cimitire şi la monumente ale ostaşilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Polonia, Republica Moldova şi Ungaria, potrivit https://www.mapn.ro/.
***
Armata Română participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de sprijinire a păcii sau umanitare şi de combatere a terorismului. Misiunile sunt desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU sau fac parte din angajamente de tip coaliţie internaţională. Prima participare la operaţii externe s-a înregistrat, sub mandat ONU, în 1991, când Armata României a contribuit cu un spital de campanie la Forţa Multinaţională de Pace din zona Golfului Persic (Coaliţia internaţională împotriva Irakului) şi cu observatori militari la Misiunea de Observare ONU din Irak-Kuweit, UNIKOM. Au urmat participări la misiuni şi operaţii conduse de ONU în Congo, Kosovo, India şi Pakistan, New York, Sudanul de Sud, cea mai recentă fiind Misiunea multidimensională integrată de stabilizare din Mali MINUSMA. La această ultimă misiune, România a participat, timp de un an (2019-2020), cu detaşamentul "Carpathian Pumas", format din 120 de militari cu patru elicoptere IAR-330 L-RM, fiind cea mai substanţială contribuţie a ţării noastre la o misiune ONU, potrivit https://misiuni.mapn.ro/.
