Noile programe școlare pentru limba și literatura română la clasa a IX-a, publicate spre dezbatere publică de Ministerul Educației, au generat un val de critici dure din partea cadrelor didactice. Profesorii de specialitate susțin că documentele, care includ variante pentru Trunchiul Comun și Curriculumul de Specialitate, sunt elaborate teoretic, ignorând complet realitatea din clasă și nevoile concrete ale elevilor. Reacțiile puternice din mediul profesoral semnalează o ruptură între viziunea ministerului și practica de la catedră.
Printre vocile critice se numără și cea a profesorului Cătălin Zaman, noul director al Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Buzău, care subliniază că „elevii sunt puși, din nou, la finalul listei, nu la începutul ei”. Alți profesori, precum un cadru didactic de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, au fost și mai tranșanți, afirmând că programele „par făcute de oameni care nu au mai vorbit de 35 de ani cu un elev”. Principalele nemulțumiri vizează abordarea rigid cronologică, eliminarea unor autori canonici și o deschidere insuficientă către literatura contemporană și diversitatea culturală.
Dascălii avertizează asupra riscurilor concrete pe care le implică aceste programe. Există temerea că documentul va deveni o „schemă” nefuncțională, iar accentul pus pe competențe și flexibilitate ar putea, paradoxal, să diminueze contactul elevilor cu operele literare consacrate. Mai mult, incertitudinile legate de implementare, cum ar fi lipsa unor manuale noi, a metodelor de predare adaptate și a programelor de formare pentru profesori, pun sub semnul întrebării eficiența întregii reforme, pe care unii o consideră „un regres substanțial”.
Profund dezamăgit, directorul Cătălin Zaman își exprimă îngrijorarea față de direcția propusă. „Am vrut să cred că, poate de data aceasta, vom primi ceva echilibrat, construit cu grijă pentru elevi și cu respect pentru profesorii care lucrează zilnic în clasă. Dar, ca de atâtea și atâtea ori, am rămas dezamăgit”, a declarat acesta. El pune sub semnul întrebării scopul final al noilor documente, întrebându-se dacă acestea răspund nevoilor reale ale elevilor și dacă reușesc să îi apropie de lectură sau, dimpotrivă, îi îndepărtează și mai mult.
În opinia sa, programele sunt construite pe o fundație teoretică abstractă, care nu are legătură cu elevul real. „Nu elevul a fost punctul de plecare, ci o listă de intenții abstracte, o schemă teoretică care rareori coboară în sala de clasă”, a mai precizat Zaman. Acesta atrage atenția că elevii au nevoie de „sens, de legătură, de context, de texte vii” și de profesori-ghizi, nu de simpli „executanți ai unui document care ignoră realitatea școlii”. De asemenea, el critică abordarea uniformă a programei, care nu ține cont de diferențele mari dintre elevi.
Directorul Colegiului „Mihai Eminescu” a concluzionat cu un apel la responsabilitate, subliniind că școala nu mai poate funcționa pe principiul „acestea sunt obiectivele, vă descurcați voi”, iar elevul nu poate fi redus la o listă de competențe bifate. „Poate că a venit timpul ca vocea elevilor și profesorilor să fie auzită cu adevărat. Pentru că, la final, întrebarea esențială nu este dacă avem programe, ci cui servesc acestea. Iar răspunsul ar trebui să fie simplu: elevilor noștri”, a încheiat profesorul.
Numirea lui Cătălin Zaman în fruntea Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Buzău a venit în urma unei decizii a Inspectoratului Școlar Județean, după demisia fostei directoare, Camelia Voicu. Profesor „Merito” și unul dintre cei mai apreciați dascăli la nivel național, Cătălin Zaman predă limba și literatura română de aproape 20 de ani și este doctorand în filologie. Recunoscut pentru rezultatele sale remarcabile și pentru implicarea în comunitate, acesta organizează de ani buni ședințe gratuite de pregătire pentru examenele naționale, la care participă sute de elevi din întreaga țară.
