Dr. Sebastian Dănuț Păle: cum poți evita infarctul miocardic, chiar dacă ai risc genetic

Dr. Sebastian Dănuț Păle, medic cardiolog la Spitalul Județean de Urgență Buzău, trage un semnal de alarmă privind creșterea cazurilor de infarct miocardic la persoane tot mai tinere. În 2024, din 1.400 de pacienți externați din secția de cardiologie, aproximativ 600 au prezentat sindroame coronariene acute, iar la 70% dintre aceștia s-a confirmat infarctul miocardic acut.

Medicul subliniază că infarctul nu mai este o boală exclusiv a vârstnicilor, afectând inclusiv tineri sub 30 de ani. Printre cauzele principale se numără fumatul precoce, alimentația dezechilibrată, stresul cronic, sedentarismul, consumul de droguri și predispoziția genetică. Riscul este sporit în prezența mai multor factori de risc, fie modificabili (fumat, hipertensiune, diabet), fie nemodificabili (vârstă, sex, istoric familial).

Semnele clasice ale infarctului includ durerea toracică severă, lipsa de aer, transpirații reci, iar simptomele atipice (mai frecvente la femei sau diabetici) pot include oboseală, greață sau confuzie. În fața acestor simptome, medicul recomandă apelarea de urgență la 112, subliniind că „fiecare minut contează”.

Prevenția este cheia, iar aceasta începe cu controale regulate, activitate fizică, dietă echilibrată și renunțarea la fumat. Dr. Păle atrage atenția că tratamentul nu se încheie în spital – recuperarea cardiacă, medicația și schimbările de stil de viață sunt esențiale pentru a preveni recidiva.

Afecțiunile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de deces în România, în ciuda faptului că multe dintre ele pot fi prevenite. Dr. Sebastian Păle, medic specialist cardiolog  în cadrul S.J.U. Buzău ne oferă informații esențiale despre infarctul de miocard – cum îl recunoaștem, cum îl prevenim și ce facem dacă apare. Totodată dr. Sebastian Păle ne oferă informații despre importanța informării pacienților cu privire la bolile cardiovasculare.

1. Există o predispoziție genetică pentru afecțiunile cardiovasculare?

Dr. Sebastian Păle: ,,Dacă ar fi să aleg un răspuns simplu acesta ar fi – DA. Da, există o predispoziție genetică pentru afecțiunile cardiovasculare. Anumiți factori genetici pot crește riscul unei persoane de a dezvolta boli cardiovasculare, cum ar fi:

• Istoricul familial de boli cardiace – dacă rudele apropiate (părinți, frați) au avut infarct miocardic, accident vascular cerebral sau alte afecțiuni cardiovasculare la vârste tinere, riscul este mai mare.
• Genele implicate în metabolismul lipidelor – mutații în anumite gene care sunt implicate în metabolismul lipidelor precum pot duce la ceea ce astazi cunoastem sub denumirea de hipercolesterolemie familială, o afecțiune care determină niveluri crescute de colesterol LDL („colesterolul rău”).
• Tulburări genetice ale tensiunii arteriale – unele forme de hipertensiune au o componentă ereditară, cu implicarea unor gene care influențează anumite procese în organism ce mentin valori crescute ale hipertensiunii arteriale
• Factori genetici legați de coagulare – acestia pot crește riscul de tromboze, inclusiv cele care afectează vasele coronare sau cerebrale.

Totuși, genetica nu este singurul factor: stilul de viață (fumat, dietă nesănătoasă, sedentarism, stres, etc.) are o influență majoră și, în multe cazuri, poate compensa parțial predispoziția genetică. ,,

 2. Cine este predispus să sufere de un infarct de miocard?
Dr. Sebastian Păle: ,,Într-o notă mai pesimistă raspunsul ar fi – cu toții putem fi predispuși să dezvoltăm infarct de miocard în timpul vieții noastre. Dar aici contează foarte mult și cum ne raportăm la ceea ce numim factori de risc cardiovascular modificabil, repectiv nemodificabili. Persoanele predispuse să sufere de infarct miocardic sunt cele care au unul sau mai mulți factori de risc cardiovascular și așa cum spuneam acești factori pot fi nemodificabili (nu pot fi influențați) sau modificabili (pot fi preveniți sau controlați).

Dacă am face un rezumat al acestor factori – ei s-ar prezenta astfel:
1.Factori nemodificabili:

• Vârsta: bărbați >45 ani, femei >55 ani
• Sexul: bărbații au risc mai mare
• Istoric familial de infarct precoce
• Predispoziție genetică (ex: colesterol crescut moștenit)

2. Factori modificabili:

• Fumatul
• Hipertensiunea arterială
• Colesterolul crescut
• Diabetul zaharat
• Sedentarismul
• Obezitatea
• Stresul cronic

De exemplu, profilul tipic al unei persoane cu risc crescut de infarct miocardic:

• Bărbat, 50 ani
• Fumează zilnic
• Are hipertensiune și colesterol crescut
• Diabet zaharat tip 2
• Istoric familial de infarct
• Stres cronic și activitate fizică redusă

Dar atenție: și femeile sau persoanele tinere pot face infarct, mai ales dacă au factori de risc multipli sau o boală ereditară (ex:hipercolesterolemie familială). În concluzie, riscul este maxim la persoanele cu factori multipli, dar poate fi redus semnificativ prin schimbarea stilului de viață.

3. Când poate apărea infarctul miocardic și care sunt semnele după care putem recunoaște infarctul miocardic?

Dr. Sebastian Păle: ,,Infarctul miocardic poate apărea oricând, dar este mai frecvent în anumite condiții sau momente de risc crescut. Iată explicația, împreună cu semnele tipice și atipice:

Când poate apărea infarctul miocardic?

Infarctul poate apărea:

• La efort fizic intens, mai ales dacă nu ești obișnuit cu el.
• În timpul stresului emoțional puternic (șoc, furie, anxietate).
• Dimineața devreme – riscul e mai mare între orele 6:00–12:00, din cauza activării sistemului nervos simpatic (crește tensiunea și ritmul cardiac).
• În repaus sau în somn, mai ales la diabetici sau persoane cu afectare coronariană severă.
• După mese copioase, fumat sau expunere la frig – toți acești factori pot declanșa vasospasm sau ruperea unei plăci de aterom.

Semnele infarctului miocardic se pot grupa în semne tipice si atipice ale infarctului de miocard. Important de reținut este ca dacă profilul de risc cardiovascular al unei persoane este mare – pragul de suspiciune trebuie să fie cât mai scăzut

Simptomele tipice:

• Durere toracică intensă: presiune, arsură sau strângere în piept, ca „o gheară”.
• Durerea iradiază spre: brațul stâng, mandibulă, gât, spate.
• Dispnee (senzație de lipsă de aer)
• Transpirații reci
• Greață, vărsături
• Amețeală sau stare de leșin
• Paloare și anxietate intensă

Simptome atipice (mai frecvente la femei, diabetici și vârstnici):

• Disconfort abdominal, greață
• Oboseală extremă
• Lipsă de aer fără durere toracică
• Confuzie sau slăbiciune generală

Atenție! – în următoarea situație gradul de suspiciune al unui infarct de miocard trebuie să fie foarte ridicat

Dacă durerea toracică:

• durează mai mult de 10-15 minute,
• nu se ameliorează în repaus,
• sau reapare frecvent – prezentarea într-un serviciu de urgență este mandatorie – de preferat prin apelarea unui serviciu specializat de asistență medicală mobilă.

4. Ce trebuie să facem în momentul în care recunoaștem aceste simptome?

Dr. Sebastian Păle: ,,Dacă recunoști simptomele unui infarct miocardic, este esențial să acționezi rapid și corect – fiecare minut contează! Iată pașii clari:

Ce trebuie să faci dacă suspectezi un infarct miocardic

1. Sună imediat la 112

• Oferă informații cât mai exacte cu privire la simptomatologie, de exemplu: „Persoană cu durere toracică severă, posibil infarct.”
• Nu încerca să conduci singur la spital – ambulanța oferă tratament vital pe drum (oxigen, ECG, medicație).

2. Așează persoana într-o poziție comodă

• De preferat culcată sau semi-culcată, cu spatele sprijinit.
• Evită efortul sau mersul.

3. Monitorizează starea persoanei

• Observă pulsul, respirația și starea de conștiență.
• Dacă își pierde cunoștința și nu mai respiră, începe resuscitarea cardio-respiratorie (CPR), dacă știi cum – compresii toracice eficiente care să coboare planul sternului cu 5-6 cm față de poziția anatomică si ventilație pulmonară (respirație gură la gură – folosind filtre speciale sau o batistă în cazul în care nu dispunem de asemenea filtre). Raportul între compresiile toracice și ventilația pulmonară este de 30:2 (compresii:respirații).

Ce NU trebuie să faci:

• Nu aștepta „să treacă de la sine”.
• Nu pune comprese reci/calde pe piept.
• Nu administra medicamente pentru durere (ex: paracetamol, algocalmin).
• Nu lăsa persoana singură.

În Concluzie: Acționează imediat! În infarct, fiecare minut de întârziere duce la moartea ireversibilă a mușchiului cardiac. Tratamentul rapid (în primele 1–2 ore) poate salva viața și reduce complicațiile grave.

5. Care sunt motivele pentru care tot mai mulți tineri fac infarct?

Dr. Sebastian Păle: ,,Din păcate, tot mai mulți tineri fac infarct din cauza creșterii factorilor de risc cardiovasculari la vârste mici, combinați cu un stil de viață dezechilibrat. Dacă ar fi să enumar principalele motive pentru care tot mai mulți tineri suferă un infarct de miocard acestea s-ar grupa astfel:

1. Fumatul precoce și excesiv – Mulți tineri încep să fumeze încă  din adolescență. Fumatul accelerează ateroscleroza și afectează pereții vaselor de sânge. Cu cât timpul de expunere la substanțele nocive din țigară este mai lung cu atât procesul de ateroscleroza si disfuncție a vasului de sânge este mai precoce – ducând la complicații de tipul infarctului de miocard
2. Alimentația nesănătoasă – Dietă bogată în grăsimi saturate, zahăr și alimente procesate → duce la obezitate, colesterol crescut și inflamație vasculară. Astfel, se creează scenariul care predispune la apariția bolilor cardiovasculare.
3. Sedentarismul și lipsa mișcării – Trăim în era în care populația tânără petrece multe ore pe zi la calculator sau pe telefon, fără să mai participle la activități fizice regulate. Lipsa activității fizice favorizează creșterea tensiunii și a greutății. Aceștia din urmă fiind recunoscuți ca factori de risc pentru apariția infarctului miocardic
4. Stresul cronic și epuizarea psihică – Stresul școlar, profesional, social sau digital (rețele sociale) contribuie la dezechilibru hormonal, tensiune crescută și tulburări de somn. O serie de hormoni, de exemplu cortizolul (hormonul stresului) – menține o stare inflamatorie ridicată in organism lucru care afectează metabolismului lipidic, glucidic, reglarea tensiunii arteriale, etc. – toate acestea contribuind la creșterea șanselor să ne confruntăm cu o boală cardio sau cerebrovasculară.
5. Abuzul de substanțe – Droguri precum cocaina, amfetaminele sau canabisul pot produce vasospasm coronarian → și infarct de miocard chiar și în cazul vaselor normale. În plus, Consumul excesiv de alcool și energizante suprasolicită inima.
6. Factori genetici – Unii tineri au boli ereditare (ex: hipercolesterolemie familială) care nu dau simptome la început, dar cresc mult riscul de infarct precoce.
7. Diabetul zaharat de tip 2 cu debut la vârstă tânără – Apare tot mai des la adolescenți din cauza obezității și sedentarismului. Este un factor de risc cardiovascular major, chiar în forme „ușoare”.

Concluzia este că infarctul nu mai este o boală doar a vârstnicilor. Stilul de viață modern (fumat, junk food, stres, lipsa mișcării) combinat cu factori genetici a dus la creșterea alarmantă a infarctelor la tineri, chiar sub 30 de ani.

6. Cum putem preveni și care sunt măsurile de ajutor în infarctul de miocard?

Dr. Sebastian Păle: ,,Infarctul de miocard în opinia mea poate fi prevenit prin participarea activă a tuturor verigilor care alcătuiesc acest lanț al prevenției. Din păcate suntem în anul 2025 și în țara noastra încă nu facem o prevenție suficientă. Vina în opinia mea este împărțită. Împărțită între un sistem sufocat de numărul de cazuri raportat la numărul de personal și populație care pare că dezvoltă o mentalitate de genul – atât timp cât nu mă doare înseamnă că nu am nimic. Astfel că  această prevenție pare că mai degraba pierde teren.

Componentele active ale acestui lanț despre care vorbesc, în opinia mea, sunt reprezentate în primul rând de pacient (el reprezintă veriga principala, actorul principal) – dar ca orice actor – are nevoie de un scenariu, de o scenă, de un regizor – aceste componente sunt reprezentate de programe naționale, de implicarea activă a medicilor, a entităților de conducere, de terți care să promoveze un stil de viată sănatos, cu exemple concrete, cu programe concrete care să trimită pacientul să facă preventie – nu doar spoturi publicitare (aveți grija câte lichide beti si zaharul nu este bun).

Cea mai importantă masură de ajutor în infarctul de miocard este să îl prevenim! Mergeți la medicul de familie – evaluare periodică și analize uzuale, la medicul cardiolog – în cazul în care apar modificări la vizitele uzuale efectuate la medicul de familie, faceți miscare de intensitate moderată – cel puțin 30 de minute în fiecare zi – mers în pas alert, bicicletă, înot. Renunțați la fumat, măsurați tensiunea arteriala periodic, mergeți la un nutriționist pentru a avea parte de un regim alimentar echilibrat.

Concluzia – nu trebuie să doară inima ca să ajungem sa facem o evaluare medicală  – atunci când doare e posibil sa fie deja prea târziu!

7. În ce constă tratamentul și recuperarea după infarctul de miocard?

Dr. Sebastian Păle: ,,Tratamentul și recuperarea după un infarct miocardic sunt esențiale pentru salvarea vieții, prevenirea complicațiilor și evitarea unui nou infarct. Ele includ intervenții de urgență, tratament medicamentos, schimbarea stilului de viață și recuperare medicală supravegheată.

Etapele ar putea fi sumarizate astfel:

Tratamentul de urgență (în primele ore) – Obiectivul principal: redeschiderea arterei blocate care a provocat infarctul. –Intervenții principale:

• Angioplastie coronariană cu stent (procedura preferată) – Se introduce un cateter în inimă pentru a deschide artera blocată și a plasa un stent.
• Terapie trombolitică (dizolvarea cheagului cu medicamente), dacă angioplastia nu e disponibilă imediat.

Tratamentul medicamentos pe termen lung – rolul acestor medicamente este de a preveni apariția unui nou infarct de miocard si de a controla o parte din factorii de risc cardiovascular care au dus la evenimentul acut. Aceste clase medicamentoase sunt reprezentate de antiagregante plachetare (de ex. Aspirina, clopidogrel, ticagrelor), betablocante (de ex. Metoprolol, bisoprolol, nebivolol), statine (de ex. Atorvastatina, rosuvastatina), inhibitori ai enzimei de conversie/ sartani (de ex. Ramipril, perindopril, Olmesartan, candesartan), nitrati, anticoagulante in cazuri selecționate, etc.

Schimbarea stilului de viață (prevenție secundară) – Esențială pentru a preveni un nou infarct:

• Renunțarea completă la fumat
• Dieta cardioprotectoare (bogată în legume, fructe, pește, ulei de măsline; săracă în grăsimi animale, sare și zahăr)
• Exercițiu fizic regulat (recomandat de medic, progresiv)
• Controlul greutății
• Reducerea stresului psihic
• Controlul tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului

Recuperarea cardiacă (program supravegheat)

Începe la câteva zile după infarct și continuă timp de luni:

• Exerciții fizice controlate (de obicei în spital sau clinică specializată)
• Evaluare psihologică (anxietate, depresie sunt frecvente după infarct)
• Educație medicală despre boala cardiacă
• Reevaluări periodice (ECG, analize, test de efort)

Monitorizare pe termen lung

• Vizite regulate la cardiolog
• Adaptarea tratamentului în funcție de evoluție
• Ecocardiografie periodică pentru evaluarea funcției inimii

În concluzie, tratamentul infarctului miocardic nu se oprește în spital. Este un proces continuu care implică: intervenție rapidă, tratament medicamentos riguros, schimbarea stilului de viață, participare la recuperare cardiacă. Cu aceste măsuri, șansele de supraviețuire și calitatea vieții pot fi excelente.

8. Câți pacienți s-au înregistrat în anul 2024 la S.J.UBuzău cu infarct de miocard?

Dr. Sebastian Păle: ,,Dintr-un număr de aproximativ 1400 de pacienți externati din secția de cardiologie în anul 2024 un număr de aproximativ 600 de pacienți s-au prezentat cu semne și simptome de sindrom coronarian acut și la aproximativ 70% dintre aceștia s-a confirmat diagnosticul de infarct miocardic acut. Restul de 30% fiind diagnosticați cu angina instabilă – cunoscută în termeni populari ca “preinfarct”.

Spitalul Județean de Urgență Buzău dispune de un angiograf – aparat destinat procedurilor de angioplastie coronariana – despre care vorbeam la tratamentul acut al infarctului de miocard, dar căruia, din păcate, îi lipsește o componentă foarte importanta și anume – resursa umană. Sper ca începând de anul viitor lucrurile să se mai amelioreze din acest punct de vedere. În tot acest timp am reușit să tratăm o parte din cazuri la SJU Buzău cu ajutorul unui coleg medic cardiolog primar – care are competență în cardiologie interventională și ne ajută pe această cale. Restul cazurilor acute sunt redirecționate către colegii din Spitalele de Urgență din București – în cadrul programului national de infarct. Aș vrea să le mulțumesc pe această cale pentru ajutorul acordat!

În plus, trebuie subliniat un aspect foarte important al acestor transferuri către București sau alte centre (!) – din păcate conform programului național de infarct miocardic – NU toate cazurile de infarct miocardic care se prezintă la UPU se pretează pentru acest transfer. De exemplu un caz de infarct miocardic cu prezentare tardivă (mai mult de 12 ore de la debutul durerii/simptomelor, care la momentul prezentării în UPU prezintă pe electrocardiograma – semne ale constituirii infarctului, simptomatologia se stabilizează, analizele de sânge sunt în ameliorare) nu se mai pretează pentru un transfer cu viză acută – din simplu motiv că acel teritoriu de miocard care primea sange de la vasul blocat intra într-un process de necroza (moarte celulara), care în această este ireversibil contrar redeschiderii vasului – astfel că procedura poate face mai mult rău decât bine. Excepție de la acestă regulă fac cazurile în care simptomatologia se agravează sau apar modificări noi  pe electrocardiograma sau în profilul analizelor – Aici revin și subliniez importanța practicării prevenției, dar și a prezentării atunci când simpotmatologia îndeplinește criteriile unei dureri de origine cardiacă.

În concluzie nu trebuie uitat că patologia cardiaca este una vasta, este principalul motiv de deces la nivel Mondial iar infarctul de miocard are o contribuție majoră în acest spectru. Practicarea unei prevenții primare sustinute intra atat în atribuțiile medicului cât și a pacientului.

Timpul înseamnă miocard! Nu ignorați semnele și simpomele unui infarct miocardic! Dacă inima doare înseamnă că deja e prea târziu pentru prevenție! Acționează din timp!