Într-un context marcat de discuții despre disponibilizări în sectorul bugetar, Consiliul Județean Buzău se confruntă cu o problemă opusă: un deficit de personal specializat. Președintele interimar al instituției, Adrian Petre, semnalează o criză de specialiști în special în cadrul Serviciului Urbanism și al Direcției pentru Drumuri, situație agravată de faptul că postul de arhitect-șef al județului este vacant de peste cinci ani.
Situația este cu atât mai complexă cu cât presiunile din partea autorităților centrale pentru măsuri de austeritate sunt în contradicție directă cu realitatea din teren. Potrivit lui Adrian Petre, lipsa specialiștilor se resimte acut în departamentele cu interacțiune directă cu publicul, unde este necesară eliberarea unui număr mare de avize. Deși s-a încercat o soluție internă prin detașarea de personal de la alte servicii, președintele interimar subliniază că eficiența și profesionalismul pe termen lung necesită angajarea de specialiști cu studii adecvate, în mod particular ingineri.
Principala cauză a acestei crize de personal pare a fi nivelul salarial, considerat neatractiv în comparație cu sectorul privat. Adrian Petre contrazice percepția publică, des întâlnită pe rețelele de socializare, despre salariile mari din administrație, explicând că inginerii calificați pot câștiga mult mai bine în mediul privat, motiv pentru care posturile scoase la concurs de Consiliul Județean rămân neocupate.
Exemplul cel mai elocvent al dificultăților întâmpinate este postul de arhitect-șef al județului, vacant de un cincinal. În ciuda organizării repetate a concursurilor, încercările de a ocupa funcția au eșuat. Fie nu s-au prezentat candidați, sugerând că oferta salarială nu este competitivă, fie cei care au participat la examen nu au reușit să obțină punctajul minim necesar pentru a fi declarați admiși.
Deficitul de personal nu se limitează doar la aparatul propriu al Consiliului Județean, ci afectează și societatea din subordinea sa, Domenii Prest Serv SRL. Firma funcționează în prezent cu 53 de angajați, deși organigrama prevede 64 de posturi. Motivul principal invocat pentru acest decalaj este legat tot de salariile considerate prea mici, care au determinat numeroși angajați să părăsească societatea în ultimii ani.
