Un mister total învăluie cele aproape 30 de schituri, mănăstiri şi sihăstrii din Munţii Buzăului, nefiind datări ori studii complete cu privire la aceste aşezări, scrie stiridebuzau.ro.
Ansamblul de aşezări rupestre din triunghiul Aluniş – Nucu – Bozioru este zona cea mai bogată din ţară în însemnări, unele încă nedescifrate. Sunt scrijelite laolaltă simboluri precreştine şi creştine, dovadă că grotele au fost locuite continuu, din vechi timpuri.
Un număr de 29 de aşezări rupestre au fost identificate în arealul Bozioru (Nucu) – Brăeşti (Ruginoasa) – Colţi (Aluniş), toate localizate în jurul culmii Ivăneţu, pinten paleogen de circa 1.000 metri înălţime, format din gresie.
Cercetători din Germania, Austria şi Elveţia au venit de multe ori în România pentru a studia cele aproape 30 de schituri, mănăstiri şi sihăstrii din Munţii Buzăului. Nu există încă datări clare şi niciun studiu complet cu privire la aceste aşezări.
S-au țesut multe teorii legate de istoria locului, iar unele vorbesc despre folosirea ansamblului rupestru ca refugiu de către un grup de creștini prigoniți de Constantinopol, în urmă cu peste un mileniu și jumătate.
Indiciul care i-a trimis în această direcție pe susținătorii teoriei este o firidă săpată în peretele vestic al grotei Fundul Peșterii care seamănă cu un altar închinat lui Audius, episcop exilat de Împăratul Constantin al II-lea.
Despre prezența audienilor în Munții Buzăului sunt convinși și membrii Asociației Creștine Apostoliconul, coordonată de Nicușor Ilie, absolvent de Teologie. Conform acestora, Bisericuța lui Iosif este una dintre cele mai vechi Biserici Creștine, întemeiată de creștinii „audianismului” între anii 259 – 340.
După câțiva ani de cercetări documentare și dese vizite în Poiana Cozanei, perimetrul care include majoritatea așezărilor rupestre, Nicușor Ilie a ajuns la concluzia că pe aceste meleaguri s-a reunit cea mai mare comunitate de creştini audieni din secolele III şi IV după Hristos, inclusiv prima jumătate a secolului al V-lea, până la decretul ostil din anul 428.
„Istoria acestor Bisericuţe începe în cele mai îndepărtate timpuri ale creştinismului, în preajma Sinodului de la Niceea din anul 325. Cu toate acestea, cel puţin una dintre aceste peşteri este de origine pre-creştină, anume «Fundul Peşterii», grotă fascinantă pentru întreaga creştinătate care pentru creştinii audieni a avut o importanţă deosebit de importantă”, scrie Nicușor Ilie pe blogul asociației Apostoliconul.
Potrivit descrierii, peştera antică, datată la peste 13.500 de ani vechime, este îndreptată spre Nord, având aspectul Peşterii Întrupării Domnului din iconografia creştină, inclusiv ortodoxă.
„Pe aceste meleaguri se reuneşte cea mai mare comunitate de creştini audieni din secolele III şi IV, inclusiv prima jumătate a secolului al V-lea, până la decretul ostil din anul 428. Aici, poposesc la anul 257 un număr de 100.000 de creştini goţi dislocaţi din părţile Orientului mijlociu şi nu numai, în urma persecuţiilor Împăratului Alexandru Sever împotriva creştinilor”, susține asociația creștină.
În susținerea teoriilor sale, Nicușor Ilie preia pasaje din lucrarea „Polyhronion”, publicație dedicată Arhiepiscopului Dunării de Jos, Casian Crăciun, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă. De altfel, înaltul prelat a și vizitat zona așezărilor rupestre, fascinat de istoria acestora.
„Drumul spre aşezările rupestre de la Bozioru este destul de… citește articolul integral pe stiridebuzau.ro.
