Pe 2 iulie 1923, România a fost zguduită de unul dintre cele mai cumplite accidente feroviare din istorie. În Gara Vintileanca din județul Buzău, un tren accelerat care circula pe ruta București–Iași s-a ciocnit violent cu un tren de marfă, bilanțul fiind devastator: 66 de persoane și-au pierdut viața, iar peste 100 au fost rănite.
Dincolo de pierderile omenești, tragedia de la Vintileanca a dat naștere unei expresii care avea să intre definitiv în vocabularul românilor: „acarul Păun” – simbol al vinovatului de serviciu, al celui sacrificat pentru greșelile unui întreg sistem.
Responsabilitatea pentru accident a fost atribuită unui om simplu: Ion Păun, acarul gării, cel care trebuia să manevreze macazul. Anchetatorii au susținut că acesta nu a fixat corect acul macazului, iar trenul accelerat a fost direcționat greșit, spre linia ocupată de trenul de marfă.
Totuși, în spatele acestei „erori umane” s-au ascuns nenumărate nereguli: infrastructura precară, lipsa măsurilor de siguranță și indiferența autorităților. Toate aceste aspecte au fost ignorate în ancheta inițială, care a găsit în Păun un vinovat comod.
Ion Păun a fost condamnat la zece ani de închisoare și a murit la scurt timp după eliberare, într-o tăcere apăsătoare. Ani mai târziu, cazul a fost reanalizat, iar concluzia a fost clară: acarul fusese acuzat pe nedrept. Cauza reală a tragediei a fost o defecțiune tehnică, iar Păun fusese doar un pion într-un sistem lipsit de responsabilitate.
Astăzi, expresia „acarul Păun” este folosită pentru a desemna acea persoană care suportă consecințele greșelilor altora, adesea pentru a acoperi incompetența sau vinovăția unor structuri superioare. Povestea lui Ion Păun rămâne o lecție dureroasă despre injustiție, dar și un avertisment asupra pericolului de a căuta vinovați doar la nivelul cel mai de jos.
Tragedia de la Vintileanca a lăsat o rană adâncă în istoria feroviară a României, iar numele lui Păun continuă să trăiască, nu prin greșeala care i-a fost atribuită, ci prin nedreptatea care i-a fost făcută.
Sursa foto: arhiva EVZ
