LECȚIA DE ISTORIE: 150 de ani de la nașterea lui Constantin Giurescu recunoscut ca cel mai mare istoric născut pe meleaguri buzoiene

Constantin Giurescu, născut pe 8 august 1875 în Chiojdu, județul Buzău, este recunoscut ca unul dintre cei mai mari istorici născuți pe meleaguri buzoiene și un pilon al istoriografiei românești. Educația sa a început în satul natal, continuând cu studiile liceale la Ploiești. Deși inițial atras de medicină, matematică și litere, Giurescu a ales să-și dedice cariera istoriei, absolvind în 1898. În paralel, a urmat și cursurile Școlii Normale Superioare. După absolvire, a început să lucreze ca profesor suplinitor la liceul din Focșani și, ulterior, a devenit profesor titular și director la Liceul „Al. Hasdeu” din Buzău, cunoscut astăzi ca Colegiul Național „B. P. Hasdeu”.

După o perioadă de studii la Viena, unde a aprofundat cunoștințele despre istoria românilor, Giurescu s-a întors în România în 1906. A ocupat diferite funcții academice și administrative, printre care profesor la Gimnaziul „Cantemir Vodă” din București, șef al Serviciului Arhivelor din Ministerul Afacerilor Străine și membru al Comisiei pentru publicarea izvoarelor naționale. În 1909, și-a finalizat doctoratul în litere și a devenit conferențiar la Facultatea de Litere din București, iar în 1918 a fost numit secretar general al Ministerului Instrucțiunii Publice.

Recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative la studiul istoriei, Constantin Giurescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1909, devenind membru plin în 1914. A studiat și interpretat izvoarele istorice, publicând lucrări de referință precum „Contribuții la studiul cronicilor muntene” și „Oltenia sub austrieci”. Giurescu a fost un erudit ale cărui lucrări au îmbogățit cunoașterea istorică a României, fiind continuat în demersul său de fiul său, Constantin C. Giurescu, și de nepotul său, Dinu C. Giurescu.