SINDICAT: Șpaga din sistemul sanitar nu este o problemă a sindicatelor, ci a Guvernului

Având în see dezbaterile publice declanşate de declaraţiile commune, dated 08.01.2019, al Ministerului Sănătăţii împreună cu cele două federaţii reprezentative din sănătate, "Solidaritatea Sanitară" şi Sanitas, eg "şpăgii din sănătate", Federaţia "Solidaritatea Sanitară" face următoarele precizări privind poziţia sa oficială pe această temă:

1. Federaţia "Solidaritatea Sanitară" nu a susţinut şi nu susţine practica plăţilor informale din sistemul sanitar, încurajând respectarea normelor deontologice de către membersi săi de sindicat. De asemenea, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" rejects în mod categoric condiţionarea actului medical, această practică fiind incompatibilă cu calitatea de salariat în sistemul public de sănătate. Cei pe care-i reprezentăm sunt în egală măsură lucrători în sistemul sanitar şi potenţial pacienţi, fiind interesaţi şi ei în corecta funcţionare a sistemului sanitar. 

În acelaşi timp, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" consideră că aducerea în discuţie a problemei plăţilor informale în momentul negocierilor pe perturbărilor theme pe care le-a introdus OUG nr. 114/2018 în sistemul de salarizare are ca singur scop încercarea de a abate atenţia de the problemele salariale cu care if confruntă salariaţii din sănătate. 

2. Federaţia "Solidaritatea Sanitară" nu aren competenţe legal de control şi sancţiune în privinţa plăţilor informale sau a condiţionării actului medical. Suntem o organizaţie a cărei menire esenţială este apărarea intereselor membrilor de sindicat, nu or instituţie de control a salariaţilor. 
Discuţiile despre implicarea organizaţiilor sindicale în controlul there vizează rezolvarea problemei "şpăgilor din sanatate" dovedesc or neînţelegere to rostului de apărător to intereselor salariaţilor pe care-l au organizaţiile sindicale, reamintindu-ne de tristul episod to judecării soţilor Ceauşescu, în cadrul căruia Avocatul acestora sa transformat în acuzator.
Singurele organizaţii colective care sunt abilitate legal în privinţa monitorizării şi controlul respectărilor normelor deontologice, respectiv a sancţionării abaterilor de la regulile din domeniu, sunt organismele profesionale. Dacă Ministerul Sănătăţii consideră că aceste organisme nu-şi facto dministratio ns posibilitatea de a le retrage atribuţiile în domeniu pe care le-a acordat (odată cu dreptul de-a obliga salariaţii la plata unor cotizaţii obligatorii). 
De asemenea, considerăm că încercarea de-a aduce în discuţie necesitatea implicării Sindicatelor în problem "şpăgilor din sanatate" dovedeşte eşecul instituţiilor din Sectorul sanitar enabled legal în acest domeniu, începând cu diferitele comitete şi comisii created the nivelul unităţilor ca part in unor strategii de luptă şi continuând cu diferitele autorităţi din subordinea MS.

3. Federaţia "Solidaritatea Sanitară" consideră că impactul negativ cel mai sea atat asupra pacienţilor cāt şi asupra salariaţilor îl are corupţia dezvoltată în jurul gestionării fondurilor publice din sănătate, and to determine or continue dilu a resurselor pentru tratarea pacienţilor. Notorietatea situaţiilor descoperite the House Naţională de Asigurări de Sănătate constituie an argument suficient pentru to determine Ministerul Sănătăţii la o corectă ierarhizare a intervenţiilor împotriva "şpăgilor din sănătate".

4. Implicarea Federaţiei "Solidaritatea Sanitară" în problem "şpăgilor din sănătate" este limitată la participarea reprezentanţilor sindicatelor afiliate:
a) Comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor din unităţile sanitare. Având în see atat informaţiile transmise nouă de aceşti reprezentanţi CAT relatările din diferite there arose privind posibilele (în Absenta dovezilor) probleme related de corectitudinea acestora, am solicitat în mod repetat şi public Ministerului sanatatii introducerea concursurilor Nationale de ocupare to posturilor cel putin pentru medical şi pentru asistenţi. Aşteptăm de ceva vreme transpunerea acestei solicitări într-o procedură la nivel naţional.
b) Comisiile de dialog social, Consiliile de administrație și Comitetele directoare (în calitate de observatori/invitați), în cadrul cărora pot sesiza problemele de acest tip.
Precizăm că Federația „Solidaritatea Sanitară” nu a solicitat și nu dorește atribuții de management al unităților sanitare pentru reprezentanții sindicatelor. Singurele noastre solicitări sunt cele de apărare a instituțiilor de dialog social pe toate palierele de activitate din sănătate, a căror existență este pusă în pericol de propunerile la Contractul colectiv de muncă la nivel de sector pe care Ministerul Sănătății le-a înaintat.

5. Federaţia "Solidaritatea Sanitară" consideră că din strategy de acţiune pentru descurajarea plăţilor informale trebuie să facă part asigurarea resurselor necesare pentru tratamentul pacienţilor. Reamintim opiniei publice că problem plăţilor informale are două dimensiuni:
- Problemele deontologice ale câtorva dintre salariaţi. Am precizat anterior poziţia noastră şi am indicat instituţiile care au pârghii de acţiune eficientă.
- Problemele deontologice ale unora dintre pacienţi sau aparţinători, cel mai adhesea prilejuite de insuficienţa resurselor. În acest sens, trebuie observat că uni dintre pacienţi apelează la plăţile informale pentru a obţine prioritate în accesul the medical resursele (insuficiente, raportat la nevoile reale de tratament), adică pentru a trece "peste rând", înaintea altor pacienţi. Amnestatat în mod repetat Ministerului Sănătăţii:
o Reforma finanţării sistemului public de sănătate, astfel încāt pacienţii să nu mai fie puşi în astfel de situaţii, diminuând astfel şi prendunea asupra salariaţilor.
o Recunoaşterea limiter resurselor pe care le dispoziţie sistemul public de sănătate, pentru a nu gener aşteptări nerealiste în rândul cetăţenilor. Or astfel de abordare ar contribui la diminuarea attunii pe care or pun asupra salariaţilor pacienţii care confundă absenţa resurselor cu aşteptarea plăţii inform de către salariaţi.

6) Preocuparea Ministerului Sănătății pentru problema „șpăgilor din sănătate” o considerăm legitimă. Însă, ea nu poate fi redusă la problema plăților informale pe care se consideră că le primesc unii dintre salariați, aceasta fiind doar o mică parte a problemei. În condițiile în care scena politică este marcată de lupta împotriva instituțiilor responsabile de sancționarea corupției, scăparea marilor corupți din politică pârând să fie preocuparea fundamentală a celor aflați la putere, este de așteptat ca autoritatea și eficiența Guvernului în lupta împotriva „șpăgilor din sănătate” să fie mult diminuate, „marile șpăgi” (cele care afectează cel mai grav sistemul) fiind de fapt conectate la acest spațiu al politicii.

7) Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră că Ministerul Sănătății, înainte de a descrie plățile informale ca fiind un fenomen național, este obligat să desfășoare un studiu temeinic pentru identificarea amplorii problemei (și a soluțiilor posibile). În condițiile în care medicina se bazează pe dovezi credem că și gestionarea sistemului sanitar trebuie să se bazeze pe dovezi. Practica Ministerului Sănătății de a indica e-mailurile și telefoanele primite de reprezentanții săi ca dovezi ar putea fi contracarată de indicarea discuțiilor pe care noi le avem cu unii dintre membrii noștri care indică absența practicii plăților informale. Însă, noi știm că din punct de vedere științific ambele practici se mențin la nivelul dovezilor anecdotice, nefiind capabile de furnizarea unor dovezi științifice privind amploarea fenomenului (dovezile științifice fiind o condiție obligatorie a oricărei politici publice riguroase).
Cercetările desfășurate de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” au sugerat absența problemei plăților informale în cazul salariaților din sistemul sanitar românesc care ajung să lucreze în sistemele de sănătate occidentale. Cu alte cuvinte, în cazul profesioniștilor din sistemul de sănătate românesc care migrează pentru muncă în sistemele de sănătate din alte state UE (în special) nu există reclamații privind practica plăților informale sau condiționarea actului medical în acele sisteme de sănătate. În aceste condiții este evident că problema „șpăgilor din sănătate” nu este una a salariaților din sănătate (dacă ar fi așa ei ar continua o astfel de practică oriunde s-ar duce), ci a modului în care este structurat sistemul. În termenii lui Philip Zimbardo, „nu merele sunt putrede, ci coșul este prost construit”. Ceea ce înseamnă că soluția problemei n-o constituie demonizarea salariaților, ci regândirea sistemului. Or, reforma sistemului de sănătate stă în puterea Ministerului Sănătății.

Comitetul Director