Sanzienele sau Dragăica, sărbătoare în care iubirea și sănătatea stau mână în mână

Sânzienele s-au prins în horă în noaptea de duminică, iar oamenii care încă păstrează tradiţiile le sărbătoresc, de teamă ca zânele să nu se răzbune pe ei.

Astăzi, creștinii ortodocși celebrează Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sarbatoare cunoscută în popor ca Sânzienele sau Drăgaica, sărbătoare creștina și păgână in același timp, cu multiple semnificații,

sărbătoare creştină celebrată în fiecare an la 24 iunie.

Marcarea acestei sărbători populare la dată fixă se suprapune şi cu maturizarea timpului, la solstiţiul de vară, reprezentând astfel una dintre cele mai îndrăgite serbări câmpeneşti prilejuite de acest moment, care marchează mijlocul verii agrare. Tocmai de aceea, în unele locuri i se mai spune şi „Cap de vară”, pentru că acum soarele ajunge la apogeu.

Cel mai probabil, denumirea sărbătorii provine de la zeiţa silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele, Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domniţe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului şi încă multe altele, în funcţie de regiune.

Cantecul Drăgăicii: „Hai, Dragăica să sadim/ Să sădim, să răsădim/ Că știm iarna ce pățim./ C-a venit iarna bogată/ Cu Drăgaica scuturată./ Cu Drăgaica scuturata./ Și-au venit Drăgăicili/ Și-au venit Drăgăicili/ Să reteze spicili,/ Să reteze spicili./ Spicili sunt măricele/ Drăgăicili, frumușele/ Drăgăicili frumușele./ Se retează cu plăcere/ Ca sunt tare multicele/ Că sunt tare multicele/ Grâul spic ca vrabia/ Grâul spic ca vrabia/ Și paiul ca trestia/ Și paiul ca trestia./ Cu tichii de la copii/ Cu tichii de la copii/ Cu mărgele de la fete/ Cu cercei de la neveste./ Hai, Drăgaica să sădim/ Să sădim să răsădim/ Că stim iarna ce pățim”