Romani de exceptie care au promovat Buzaul / Dionisie Romano, unul din precursorii invatamantului romanesc

Dionisie Romano (29 iulie 1806-18 ianuarie 1873), Dimitrie după numele de botez, a fost episcop al Eparhiei Bu­zăului în perioada 31 mai 1865 - 18 ianuarie 1873. Cărturar, revoluţionar paşoptist şi înfocat unionist, este originar din Săliştea Sibiului şi s-a remarcat, în decursul vieţii sale, printr-o laborioasă activitate culturală şi pedagogică, încununată cu alegerea sa ca membru de onoare al Academiei Române.

A fost hirotonit ca diacon de Ilarion al Argeşului, iar în anul 1832 este chemat de Episcopul Chesarie la Buzău, şi numit ca profesor la Şcoala Naţională (prima şcoală în limba română, în activitate din 18 aprilie 1832).

A fost unul din precursorii învăţământului românesc şi ctitor de şcoală românească la Buzău. Problema construirii unui local corespunzător pentru Şcoala Naţională va reprezenta, pentru Dionisie Roma­no, pe lângă materialul didactic şi alte nevoi, o prioritate, strădaniile sale soldându-se cu construirea a două localuri la Buzău. În 1865 se ridică însă altă construcţie după planurile arhitectului I. Melik, Şcoala primară nr. 1 de băieţi şi fete, care de la 1 august 1890 primeşte numele înteme­ie­torului, „Dionisie Epis­­copul”. Din 1867 până în 1890 la etajul clădirii a funcţionat şi Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” (actualmente Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu”) mutat apoi în localul propriu.