Proiect fără precedent: marile companii tehnologice și marile universități se unesc și cer un plan finanțat cu fonduri UE prin care România să devină producător european de cipuri

Reprezentanții unor mari companii tehnologice și IMM-uri specializate, alături de profesori și cercetători de la marile universități tehnice cer Guvernului să utilizeze fondurile europene pentru crearea unui ecosistem național în microelectronică. Scopul acestui proiect e să permită României să devină producător de cipuri și componente microelectronice pentru tehnologii avansate, potrivit documentului programatic publicat de Edupedu.ro.

Grupul de lucru funcționează sub egida Academiei Române și reunește profesori de la universitățile politehnice din București, Timișoara, Cluj și Iași, cercetători de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Microtehnologie, reprezentanți ai companiilor Continental Automotive, Infineon Technologies, NXP România, Siemens, AlfaRom, reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Vest și ai Asociației Române pentru Industria Electronică și Software (ARIES), scrie g4media.ro.

Ce cer mai exact reprezentanții industriei și ai mediului universitar? Ca România să participe la efortul UE de atragere în Europa a lanțurilor de cercetare/dezvoltare și producție a semiconductoarelor și cipurilor utilizate în tehnologiile avansate, dată fiind creșterea exponențială a cererii la nivel global.

Cu ce fonduri ar trebui sprijinit acest efort? Investiții din bugetul UE, din bugetele naționale (inclusiv prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență – PNRR) și de la sectorul privat, potrivit documentului de poziției publicat de Edupedu.ro.

De altfel, finanțarea potențial disponibilă pentru dezvoltarea acestui domeniu în următorii 2-3 ani, la nivel european, se ridică la 145 miliarde de euro, potrivit inițiatorilor proiectului, care arată că România trebuie să urmeze tendința globală și să investească în direcția noilor tehnologii.

Ei argumentează că microelectronica este deja identificată drept obiectiv important pentru investiții în fondul european de relansare post-pandemie (RRF), iar potrivit regulamentelor Comisiei Europene 20% din PNRR trebuie să fie alocate pentru tranziția digitală.

Care sunt domeniile în care România ar putea dezvolta capacități de cercetare și producție, potrivit inițiatorilor proiectului?

– proiectare de circuite digitale – tehnologii avansate de încapsulare – fabricație de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf

Inițiatorii arată că România are deja activități industriale, universitare și de cercetare în acest domeniu, ceea ce ar putea permite crearea a 4-6 huburi de Inovare Digitală în marile centre unde e deja concentrată această activitate.