Plecarea părinţilor la muncă în străinătate, o DRAMĂ pentru copiii | Peste 2000 de copii în județul Buzău

* Cei mici consideră faptul că sunt lăsaţi acasă drept abandon, iar asta poate determina urme adânci în dezvoltarea lor

În ultimii ani, peste trei milioane de români au plecat să lucreze în străinătate. În urma lor au rămas în ţară aproximativ 300.000 de copii, în grija rudelor sau, în cel mai fericit caz, cu unul dintre părinţi. Medicul psiholog Nicoleta Popleşanu ne explică fenomenul "migraţiei" masive a forţei de muncă şi efectele acesteia asupra psihicului celor mici rămaşi acasă.

Plecarea peste hotare - sacrificiul suprem

Banii şi nevoile îi împing pe mulţi părinţi să-şi părăsească familia şi să lucreze în străinătate, pentru un trai mai bun. În acest timp, copiii rămân singuri, fără grija părintească, fără cineva căruia să-i spună tată sau mamă.

"Când trebuie să ne hotărâm asupra unui aspect important din viaţa noastră, analizăm de cele mai multe ori argumentele pro şi contra şi încercăm să luăm o decizie şi cu mintea, şi cu sufletul, pentru a fi în armonie interioară. Dar, uneori, nu se poate. Acesta este şi cazul părinţilor care aleg să plece la muncă în străinătate şi să îşi lase copilul în ţară. Locurile de muncă sunt puţine şi de cele mai multe ori salariile oferite sunt destul de mici", ne explică psihologul.

De asemenea, deşi au deseori ocazia să muncească în ţară, aceştia refuză locul de muncă din cauza salariilor precare şi aleg să plece în străinătate, pe bună dreptate. Părinţii îşi doresc doar să le ofere micuţilor o viaţă mai bună şi condiţii de trai măcar modeste.

"Sunt lucruri pe care statisticile nu le pot arăta, oricât de dramatice ar fi cifrele: traumele emoționale, fragilizarea acestor copii nevoiți să crească cu unul sau, în foarte multe cazuri, cu ambii părinți prezenți în viața lor doar prin telefon, de la distanță. Dincolo de asta însă, sunt probleme grave, cotidiene cu care acești copii se confruntă zi de zi, pentru că în multe situații nu există un reprezentant legal în grija căruia să fi fost lăsați. Aceasta este miza noastră acum, să ne asigurăm că acești copii sunt legal în responsabilitatea cuiva, că pot merge în tabere, la medic atunci când e nevoie, fără a se simți, încă o dată, izolați de ceilalți colegi", a declarat Alexandrescu în cadrul dezbaterii.

Conform organizatorilor evenimentului, prin programele dezvoltate de Salvați Copiii în județul Constanța, 235 de copii și reprezentanții lor au beneficiat de suport psihologic și educațional și peste 14.200 de persoane au beneficiat de informare și de servicii de consiliere socială prin intermediul caravanelor locale.

Directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Constanța, Irina Ermolaev, a subliniat că se impune desemnarea unui reprezentant legal căruia să-i fie încredințat copilul ai cărui părinți pleacă să muncească în străinătate.

"Este crucial ca părintele, atunci când pleacă să muncească în străinătate, să își lase copilul în siguranță, în grija bunicilor sau a altor rude. Însă nu este suficient. Se impune numirea unui reprezentant legal, astfel încât copilul să poată beneficia de toate oportunitățile, pe plan educațional și nu numai, fiindu-i facilitată participarea la toate evenimentele din școală, de exemplu, unde este nevoie de acordul reprezentantului. Totodată, pentru ca echilibrul emoțional al copiilor să nu aibă de suferit, serviciile de informare și consiliere — pentru ei și cei în grija cărora rămân — sunt esențiale", a spus Ermolaev.

Dezbaterea desfășurată la Constanța a fost organizată în cadrul proiectului "Protecție și educație pentru copiii afectați de migrația pentru muncă în străinătate a părinților, prin centre de zi", implementat de Salvați Copiii cu finanțare de la The Velux Foundations și cu susținerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Ministerului Educației Naționale, direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, serviciilor publice de asistență socială, inspectoratelor școlare județene și școlilor.

În cadrul proiectului, copii afectați de migrația economică a părinților, părinții acestora și persoanele în grija cărora au rămas copiii beneficiază de servicii de suport educațional, psihologic și social, prin programele locale din orașele București, Pitești, Brașov, Craiova, Mangalia, Târgoviște, Petrila, Lupeni, Reșița, Iași, Piatra Neamț, Sighișoara, Suceava, Negrești, Timișoara, Târgu Mureș.