Plaiul Bâscilor, al doilea pol turistic al Buzăului

Concret, azi punem un rămășag. Întâi scriem povestea și în aplomb venim cu pariul.

Nu de alta, însă frumosul județ Buzău așteaptă să-i vină acasă fiii. Deodată, aș zice că încă stă ca o Cenușăreasă, cuminte și mereu așteptând. Cine are curaj să înlăture patina căpătată din cauza timpului scurs cumva și în van dă de o bucată de viață, oameni care au fost și au lăsat urme strașnice și povești incredibile scrise îndeosebi cu pasiune destulă cât să ajungă până la noi. Descoperitorii devin modele de bună practică. Noi, buzoienii începem să credem că șansa devine realitate și sporim cu propriile forțe demersul lin al gazdelor de a scoate în lume tot ce are el, Buzăul mai frumos!

Sus, pe culmile Chiojdului, în 27 august 2021, de la mijloc de zi, despre locuri, oameni și acest frumos natural, despre Buzăul care își grupează zona această de nord – nord-vest în Plaiul Bâscilor și despre fiii care au redescoperit satul copilăriei se va vorbi. Ei pun la bătaie creativitate, satul buzoian minim 1.000 de case ce au căpătat patină, iar turistul curiozitatea și dorința de a afla cum este liniștea, dar mirosul poienilor din Munții Buzăului și ineditul hotel (casa bătrânească) cu o panoramă de câteva mii de metri pătrați pe care o pot primi o dată cu solicitarea de cazare.

Zic să povestim pe îndelete despre Plaiu Bâscilor. Amfitrion al ideii, arhitectul Florin Enache, coordonator al Asociației #better.

NOUĂ MARI LOCALITĂȚI=UN SINGUR PLAI

Păi, cam așa este! Plaiul Bâscilor, al doilea pol turistic ce stă pregătit de lansare pe 27 august, la Casa cu Blazoane din comuna Chiojdu, grupează Gura Teghii, Nehoiu, Siriu, Pătârlagele, Viperești, Cislău, Calvini, Cătina și Chiojdu. Va fi al doilea pol turistic după imensul Geoparc Ținutul Buzăului ce strânge 18 comune și cărora, în fapt, le este dat un apel la ridicarea din rând și valorificarea a ceea ce există deja în ținutul fiecăreia. Arhitectul Florin Enache detaliază despre un protocol de colaborare și promovare astfel încât să se poată vorbi despre turism sustenabil și mai ales concret pe această linie montană. Ascultăm imediat primele informații date de cel care coordează Asociația #better și din 27 august Plaiul Bâscilor.

Amfitrionul evenimentului din 27 august duce în atenție modelul de bună practică Ținutul Buzăului construit în 14 ani de o sumă imensă de specialiști din toate ramurile geografiei, ba și din exprimarea vizuală, și care primește vizita delegației UNESCO din 15 și până pe 19 septembrie pentru certificarea în patrimoniului acestei uniuni mondiale. Întocmai, încă de la nașterea sa, Plaiul Bâscilor are parte de o prezență absolut nemaipomenită, zic, desigur în contextul Buzăului. Iată argumentele arhitectului Florin Enache de la Asociația #better.

ARHITECTA CU CARE A LUCRAT PRINȚUL CHARLES VINE LA CHIOJDU

În curtea Casei cu Blazoane cantacuzine vin la lansarea Plaiului Bâscilor cei nouă primari care trebuie să se considere parte componentă a noului teritoriu geografic și turistic al județului Buzău, pol de dezvoltare pe partea de nord-nord-vest. Împreună vor da de știre că fiecare areal are propriile valori ce țin de existența, modul în care trăiesc și se dezvoltă oamenii, de natura cu care au fost binecuvântați și ce resurse locale pot scoate la mezat în calea neobositului căutător de frumos, simplu și natural, adică a turistului deja educat când vine vorba despre arealul Buzăului.

Invitații la eveniment sunt oameni speciali în domeniul lor, însă de departe un alt model de bună practică este cel creat de însuși prințul Charles Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord între Covasna și Mureș și până în Maramureș. Dincolo de politețea cuvântului oficial, zis corect este că de le ceea ce a construit în timp acest prinț străin de locurile românești începe orice acțiune asemănătoare din România. Prințul acesta a dat la o parte tristețea de pe casele bătrânești fără a le știrbi din chip, i-a ajutat și învățat pe săteni să-și valorifice munca și să trăiască din ceea ce oricum făceau și fac în continuare excelent – definesc ospitalitatea ca mod de a trăi în fiecare zi – și, cel mai important ne-a îndemnat pe noi, românii să ne iubim țara de acasă pentru că avem comori de necrezut. Toate restaurările de conace și case tradiționale, mai ales cuibul prințului de pe Valea Zălanului împreună cu arhitecta Silvia Demeter Lowe au fost șlefuite. Arhitecta vine și ea la Chiojdu și va vorbi audienței despre legătura explicabilă dintre trecut, tradiție, prezentul urbanizat și permanenta necesitate a omului de a ști cine este.

1.000 DE CASE BĂTRÂNEȘTI

Ideea dată mai sus de prezența la eveniment a arhitectei Silvia Demeter Lowe – românca din Brașov care a revenit acasă și acum este mâna dreaptă a prințului Charles – ideea, spuneam, este continuată de arhitectul amfitrion care spune în introul reportajului că am redescoperit satul copilăriei. Dusă mai departe ideea arată că din copilăria fiecăruia dintre noi rezultă sute, mii chiar de case bătrânești în care până acum câțiva ani sau zeci de ani o bunică își spăla în hârdău nepotul aflat în vacanță, în timp ce pe sobă creștea în copaie aluatul pentru gogoși. Ba în casa aceea, prispa spune povestea primelor basme citite ca temă de vacanță, iar camera bună, de obicei din fața casei, avea miros unic – de musafir ce ar fi putut veni... [Citește articolul integral pe buzaulinreportaje.ro].