Pe plaiuri bisocene

Scriu astazi cu dor de cele mai frumoase culmi ale Muntilor Buzaului, cele care iti spun ca poti banui ca timpul este de oprit in loc pret de o suflare cel putin. E vremea coasei spre granita judetului Buzau cu Vrancea si ar mai fi cativa localnici care tocmesc putinii tineri ramasi acasa si detinatori mai ales de motocoase sa le culce fanul bun pentru hrana animalelor la iarna. Si prunele bat sa se coaca de-acum, iar forta de munca lipseste. Cand vremurile erau line si cuminti, cand copiii aveau mai putine telefoane mobile ori tablete, ei erau cei antrenati de bunici in culesul prunelor. Si, de fiecare data, la sfarsit de vacanta venea si rasplata muncii.

Acasa, la Bisoca, mai sunt realmente cei care cred ca se poate schimba zona aceasta atat de iubita in ultimii ani de straini. Bisoca e in fierbere acum! 11 zile au mai ramas pana la festivalul ce ii aduce acasa pe expatii zarilor albastre, Pe plaiuri bisocene! Va prezint cate putin din bogatia geografica, dar si din patrimonial cultural pe care aceasta comunitate il detine sip e care eu il cunosc intr-o proportie redusa!