Oare va supraviețui în această noapte ?

Se cheamă Nelu Grigore. De loc e din Cândești.

Spune că în urmă cu mulți ani i-a ars casa cu un copilaș înăuntru.

„Eram însurat, aveam serviciu. Într-o zi m-am dus până la magazin. Când mă întorceam au venit unii fugind. Că să vin repede că mi-a luat foc casa. N-am putut face nimic. De atunci n-am mai lucrat, am devenit omul străzii. N-am pensie, n-am anii necesari.

E unul dintre cei mai cunoscuți oameni ai străzii din Buzău. Și polițiștii locali și cei de la UPU, dar și cei de la adăpostul primăriei sunt sătui până peste cap de el.

Ieri, pe la ora șase, stătea întins ca și acum pe banca din stația de autobuz de la BIG (Unirii Sud). Era un ger cumplit, reporterul buzoienii.ro l-a certat. „De ce stai aici ? O să crăpi până dimineață!”.

După cinci minute de discuții a acceptat. „Bine, bine, chemați-mi o salvare”. Reporterul a sunat la Poliția Locală, în ideea de a nu-i deranja pe cei de la ambulanță.

Agenții au venit, dar au chemat la rându-le ambulanța. Cică așa e protocolul. După o oră și jumătate a venit și ambulanța. „Au fost alte urgențe”, au motivat, argumentat, cei de la SAJ.

Azi, după-amiază, tot pe cinci, același loc – stația de la BIG, aceleași personaje.

„Ce faci, de ce nu ești în adăpostul primăriei ?”

„Păi nu m-am dus. Au niște paznici acolo care nu mă primesc. Și mi se cere pensie, iar eu n-am. Azi noapte am fost la UPU. Acolo am stat toată noaptea. Dimineața am plecat și am venit aici”

„Și în noaptea asta ce faci ?”

„Nu știu. Văd eu”

În urmă cu câteva minute (ora 23.00) reporterul a coborât până la magazin. E frig, dar afară a început să și ningă. O ninsoare frumoasă.

Întins pe banca din stație, îmbrăcat cu un palton și învelit cu o pătură, cu fesul tras peste ochi stă Nelu Grigore.

Reporterului îi e rușine să mai sune iar după ajutor.