Incredibila poveste de viață a celui mai votat primar din România

Falimentul, punctul de inflexiune din viața lui Constantin Toma. Cel mai votat primar din România într-un portret exclusiv Q Magazine.

PEPENII, PRIMUL PAS ÎN CAPITALISM

Constantin Toma, aflat la cel de-al doilea mandat în fruntea municipiului Buzău, este – la cei 63 de ani – plin de energie, de idei, de planuri. De când se știe, a muncit cu un scop: vrea cu orice preț să schimbe lumea. A fost visul la care nu a renunțat niciodată, indiferent cât de puternic a fost lovit de tăvălugul evenimentelor, scrie qmagazine.ro.

Deși s-a născut într-un an în care puterea de la Răsărit se manifesta dureros în țară, părinții l-au crescut cu frica de Dumnezeu, inoculându-i și celelalte valori morale: cinstea, dragostea de muncă și curajul.

Într-un fel anume, copilăria s-a încheiat din momentul în care a început să-și ajute părinții în gospodărie. Avea 5 ani și jumătate când i s-au dat primele responsabilități serioase.

Constantin Toma nu a intrat în multe detalii despre cum a făcut trecerea de la mersul cu animalele pe câmp, prin Ținteștiul ale cărui hotare nu le-a trecut nici măcar cu un pas de teama căpcăunului urban, la facultate.

„Sunt absolvent de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, celebrul TCM. Da, atunci cel puțin, era cea mai bună facultate de mecanică, tehnologia construcțiilor de mașini, care te învață foarte multe lucruri bune, dar în primul rând te învață să gândești și te învață să muncești organizat. La doi ani de la terminarea facultății, am reușit să ajung șef de secție la Întreprinderea Metalurgică Buzău, care deservea aproape toată industria autohtonă de tractoare, camioane, automobile şi maşini agricole. Conduceam 400 de oameni, ceea ce pentru acele timpuri era foarte, foarte important. Atunci, sistemul se baza foarte mult pe vechime. Aveai vechime și rezultate, puteai să avansezi. Asta s-a întâmplat cu mine la doi ani de la terminarea facultății. Am fost foarte mândru, vă imaginați, și am încercat să fac cât mai multe în această funcție”, a declarat pentru Q Magazine Constantin Toma.

Revoluția a oprit temporar ascensiunea inginerului Toma. Împlinise 30 de ani, totul în jurul lui a început să se dărâme ca piesele de domino, iar situația devenea din ce în ce mai grea. Rămăsese șomer, ca și soția, cu presiunea facturilor care trebuiau plătite, dar mai ales cu responsabilitatea față de copii care nu înțelegeau transformările prin care trecea România și implicit fiecare familie.

„După ’90, bineînțeles, când totul a picat, m-am trezit la 30 de ani, împreună cu soția și cu doi copii mici, că nu mai avem loc de muncă. Pentru că trebuia să rezolv situația cât mai rapid, am decis să mă duc să lucrez terenul pe care îl avea tatăl meu. De fapt, în satul meu, ca și în foarte multe locuri din România, țăranii s-au întors la terenurile pe care le dăduseră la CAP. Mai nimeni nu avea acte. Terenul tatălui meu era lângă o baltă, era mai nisipos și am cultivat acolo foarte mulți pepeni, pe care i-am vândut apoi până la Vatra Dornei. Așa mi-am luat prima mașină, o Dacie, la mâna a doua. Țin minte încă numărul de înmatriculare 3 BZ 579, din 1970. Pepenii nu puteau constitui totuși un viitor sau, în orice caz, nu viitorul meu.”

O CĂRUȚĂ DE BANI SAU BANI CU CĂRUȚA

După ce a renunțat la pepenii care îi aduseseră o oarecare stabilitate financiară, a trecut la nivelul următor, dorind să-și mai exerseze și aptitudinile de inginer, nu doar pe cele de fiu al pământului.

„Am devenit cel mai mare producător de căruțe. Totul a început cu căruța pe care i-am făcut-o tatălui meu. A mai vrut un vecin, și apoi altul și tot așa. Am vândut probabil câteva mii de căruțe. Am făcut o linie ca în Timpuri noi (n.r. film cu Charlie Chaplin, din 1939). Era o fostă fermă de vaci. Am luat un strung de la cooperativa care era în lichidare, o maşină de frezat şi una de găurit. Le-am luat foarte ieftin. Am cumpărat materiale foarte ieftine de la fostele baze de aprovizionare şi, cu foşti angajaţi de la fabrică, am început să facem căruţe, vreun an şi jumătate. Pe linia cu vagoneți în care se aduna gunoiul de la vaci, am reușit să asamblăm căruțe. Eram pe toate posturile atunci, și de inginer proiectant, și de tehnolog, și șef, și șofer, și tehnician la aprovizionare. Făceam patru tipuri de căruțe: de un cal, un cal și-un sfert, un cal și jumătate, doi cai. Astea sunt dimensiunile căruțelor. Venea țăranul cu punga de bani, cu nevasta și cu calul, și își lua căruța de acolo. Am ajuns la un moment dat la performanța să plec cu doi saci de bani acasă.

Ne-am dat seama foarte repede că totuși nici acesta nu era viitorul şi am căutat să facem tot felul de lucruri, inclusiv garduri pentru cimitire, garduri pentru curte”, își amintește Constantin Toma pentru Q Magazine.

Perioada romantică a capitalismului românesc aproape că trecuse. Începeau să-și facă apariția marile firme străine, tot ceea ce visase românul înainte de 1989 începea să se materializeze. Pentru Toma, șocul l-a constituit o vizită la Mercedes. Își dorea o mașină nouă, modernă. În timpul producției de căruțe mai cumpărase încă două mașini, pentru că era nevoie să-i aducă pe muncitori la lucru.

„M-am uitat peste ofertele din ziar, de atunci, și una mi-a atras atenția. Era și o vizită într-o fabrică din Germania. Fabrica se numea Mercedes. Vizita se făcea la Sindelfingen, unde se produc mașinile din clasa S, clasa de lux a Mercedes. Am fost printre primii oameni din România acelui moment care și-au luat o mașină nouă de la Mercedes. Vă dați seama acum câți bani strânsesem din căruțe!

În 2011 a intrat în Top Forbes. Averea sa a fost estimată atunci la 40.000.000 de euro.

A fost o experiență extraordinară vizita la Mercedes. Era de neimaginat la ce performanțe se ajunsese acolo față de industria pe care o aveam noi. Ne-au arătat tot ce era mai minunat la ei. Asamblare cu roboți, totul era o nebunie. Atunci mi-am dat seama că nici căruța nu e viitorul. Dar, recunosc, ele mi-au adus primul Oscar Capital. Cred că era la prima ediție a premiilor. Atunci s-au dat șapte statuete și îmi aduc aminte că am primit și un lingou de aur, de la Bancorex, cu o puritate de 99,9999. După ani mulți, adică anul acesta, am fost premiat din nou de revista Capital pentru primii 100 de manageri ai României”, a povestit primarul Buzăului pentru Q Magazine.

„FALIMENTUL M-A FĂCUT PRIMAR”

Deja om de afaceri, Constantin Toma a găsit oportunitatea de a cumpăra primul activ vândut în oraș de la fostele întreprinderi comuniste. A început să asambleze produse pentru companiile de apă. După un timp, a fost contactat de nişte ingineri de la Romcarbon Buzău pentru a-i prezenta o invenţie de purificare a apei. Avea să câştige cu ea medalia de aur la Salonul mondial de invenţii, de la Bruxelles, doi ani mai târziu. Şi-a deschis imediat o fabrică de filtre de apă, denumită Aquator, care au avut mare căutare în ţară şi străinătate.

„Am intrat în industria apei așa de tare, încât am reușit să-l aduc pe președintele de atunci al României în prima vizită a sa la o firmă privată în România. În 1994, un grup dintre inginerii pe care-i aveam atunci a venit cu o propunere de brevet de invenție care a luat medalia de aur la un Mondial de invenții de la Bruxelles. Filtrele de apă Aquator: blocuri poroase din cărbune activ și argint, care asigură o purificare naturală a apei. Povestea a fost supermediatizată atunci. Așa am înlocuit pentru Armata României acele stații Cristal 4000, rusești, sovietice, care erau niște containere imense, iar la noi erau pe bucățele. Cântăreau împreună cam 100 și ceva de kilograme, dar puteam să le car și cu măgarul, și cu elicopterul. Puteau fi asamblate într-un sfert de oră și erau și la standardul NATO. De atunci ne-am creat o industrie în România, în domeniul acesta, al tratării apei, al epurării apei, al tratării în stații.”

În 1999, Constantin Toma a cumpărat Aromet, succesoarea uzinei Metalurgica, unde lucrase înainte de Revoluţie.

Ulterior, a înfiinţat şi alte societăţi noi, cum ar fi Superlit, în colaborare cu o firmă turcească pentru producerea de ţevi din GRP, colaborare la care Romet a renunţat între timp. În 2009, cifra de afaceri a companiei a atins aproape 300.000.000 de euro.

Criza economică din 2009 a avut însă impact din ce în ce mai mare asupra grupului, acesta înregistrând în 2012 pierderi şi dificultăţi la încasarea facturilor, pe fondul creșterii valorii dobânzilor, a creșterii diferențelor de curs valutar. Grupul a intrat în insolvenţă la începutul lui 2013 în încercarea de a se redresa.

„Am cerut insolvența în decembrie 2012 și am intrat efectiv în insolvență de ziua mea, la 1 februarie 2013. Am intrat în faliment și am ajuns primar. Pentru că, în mod normal, rostul meu nu era la primărie, era să am 7.000 de oameni angajați. Avusesem 300.000.000 de euro cifră de afaceri. Timpul a trecut foarte repede”, își amintește cu tristețe Constantin Toma.

„În decembrie 2015, Marcel Ciolacu, actualul președinte al PSD, căuta pe cineva care să-l înlocuiască pe Constantin Boșcodeală, fostul primar al Buzăului. Inițial nu am acceptat, pentru că i-am spus: Marcele, nici eu nu mă votez! Aveam un sentiment de rușine, pentru că întotdeauna mi-am dorit să reușesc în viață. Până la urmă, Ciolacu m-a convins și am ieșit primar cu 40% din primul tur, după un primar, tot pesedist, care stătuse 20 de ani și nu făcuse nimic. După patru ani de zile de mandat, adică în septembrie 2020, am fost cel mai votat primar din țară”, își amintește Toma.

KAIZEN, IMPLEMENTAT LA BUZĂU

Prima situație dificilă cu care s-a confruntat ca primar nu s-a rezolvat nici în acest moment.

„Când am venit, am găsit cea mai mare forță de poliție locală, raportată la populație, din România. Mai mult de 500 de oameni. 322 erau în plus. Era ceea ce raportul Curții de Conturi îmi indicase. Am dat preaviz. Am avut aviz de legalitate de la Prefectură, Consiliul Local etc. Un judecător a suspendat aceste decizii și am ajuns să ne judecăm. De cinci ani și jumătate durează procesul. Am plătit în plus de la Primăria Buzău 24.000.000 de euro acestor oameni. Dar asta m-am mobilizat, în sensul că am venit cu foarte multe idei noi de a conduce. Am introdus, spre exemplu, sistemul de management Kaizen, sistem japonez, care se bazează pe patru piloni: îmbunătățirea calității, reducerea costurilor, livrarea la timp – documente, în cazul nostru – și motivarea. După 4 ani de aplicare, am redus timpii de răspuns către cetățeni cu peste 800 de ani și am mai câștigat în plus vreo 6.000.000 de euro. Deci suntem unicat la nivel european și, probabil, după Kyoto, al doilea oraș din lume care aplică acest sistem”, a spus primarul Buzăului.

SĂ NU MAI ARUNCĂM APA PE… APA SÂMBETEI

Într-o perioadă în care toată lumea se plânge de lipsa apei pentru agricultură, primarul a redevenit din nou inginer și a găsit o soluție pe care a dorit să i-o împărtășească și premierului țării. A fost întrerupt în mijlocul expunerii. Dezamăgire. Nimeni nu considera importantă această problemă. Părea că se lovește de ziduri.

„Am participat la o întâlnire condusă de prim-ministrul Ciucă, împreună cu mai mulți miniștri și cu toți responsabilii din România în domeniul apei.

Noi suntem amenințați din 2018 de Comisia Europeană cu infringement pentru neconformare pe directiva pentru apă uzată. 400 de aglomerări urbane din România nu se conformează. Amenda este de 1.7 milioane de euro pentru fiecare caz în parte, iar penalizarea zilnică este de 124.000 de euro. Până la conformare, adunate, aceste sume înseamnă 9.000.000.000 de euro pe an. Bugetul pe care-l adună Guvernul României în fiecare an este sub 30.000.000.000 de euro, deci o treime din PIB trebuie să meargă la Uniunea Europeană numai pentru penalizări.

În ședința cu premierul, am spus că apa nu este un blestem. Apa în care se regăsesc azotul și fosforul poate fi folosită pentru agricultură, întrucât avem deja îngrășăminte în ea. Azotul, fosforul și potasiu sunt elementele de bază din orice îngrășământ chimic din lume. Am fost întrerupt de secretarul de stat care coordona întâlnirea. Părea că nu interesează pe nimeni să rezolve această situație. La câteva zile de la acest moment, citesc pe o agenție de presă că un comisar european de la Mediu ar fi recomandat utilizarea apei din stațiile de epurare. I-am trimis acel articol prim-ministrului, ministrului Mediului, Tanczos Barna, și ministrului Agriculturii, Petre Daea. La zece minute după aceea m-a sunat Nicolae Ciucă și mi-a spus că este de acord cu ideea mea de a folosi și în România apa din stațiile de epurare.

Noi avem deja un proiect pentru a face din Buzău primul oraș care folosește apa din stația de epurare pentru irigat. Este absurd să cheltuiești sume absolut imense și această apă, tratată potrivit normei europene, să o arunci în râuri în loc să o folosești în agricultură. Cum este la Buzău: dăm 10 milioane de metri cubi de apă uzată epurată în râul Buzău, apoi în Siret, apoi în Dunăre și, în final, în Marea Neagră. Și noi ne văităm că nu avem apă pentru agricultură!

Investițiile nu ar fi mari, dar ar fi foarte necesare, pentru că s-au scumpit foarte mult și îngrășămintele, iar această apă, bineînțeles, cu controale extrem de riguroase și frecvente, ar putea rezolva problema. Este un proiect care poate deveni de importanță națională. Putem crea aici un model. Cred că este cazul să nu mai amânăm un astfel de proiect. Mă voi bate si mă voi zbate să-i dăm viață aici, la Buzău, pentru că este necesar.”, a declarat Constantin Toma pentru Q Magazine. 

MINUNEA DE LA MAGLAVITUL DE AZI

Proiectul-pilot clase de inspiraţie finlandeză, derulat în premieră naţională în 15 unităţi de învăţământ din municipiul Buzău, este unul dintre proiectele la care primarul ține foarte mult.

Programul a oferit posibilitatea unui număr de peste 2.000 de copii din şase şcoli primare şi nouă grădiniţe din sistemul public de învăţământ, precum şi unui număr de 24 de învăţători şi 31 de educatori să experimenteze pedagogia alternativă finlandeză, sistemul educaţional din Finlanda fiind considerat cel mai performant din lume.

„Oricât de multe străzi am asfalta şi oricât de multe şantiere am avea în Buzău, fără să ne dezvoltăm educaţia nu vom avea nicio şansă. Educaţia şi cultura sunt doi dintre pilonii dezvoltării unei comunităţi. Am fost personal în Finlanda, pentru că mi-a plăcut ce au făcut în ultimii zeci în sectorul educaţiei, dar nu numai în Finlanda, pentru că ei au creat un curent mondial legat de îmbunătăţirea educaţiei. Înainte de pandemie, am trimis o delegaţie de la Buzău în Finlanda, la unul dintre cele mai mari târguri de educaţie din Europa, iar feedbackul a fost extraordinar şi atunci am avut curaj, aş putea spune, să iniţiem această premieră naţională legată de îmbunătăţirea educaţiei. Vrem să continuăm acest proces şi, în câţiva ani, toţi copiii de la grădiniţă până la clasa a VIII-a să fie prinşi în sistemul de inspiraţie finlandeză. Cred că acesta este viitorul, pentru că este inacceptabil pentru mine, ca român, ca la acele celebre teste PISA unul din doi copii să nu înţeleagă ce citeşte şi să nu ştie socoteli de aritmetică simplă. Sperăm că vom putea schimba ceva, aici, la Buzău şi, de ce nu, acest sistem să aibă o anvergură naţională. Cred că prin acest proiect s-a făcut un pas foarte important pentru Buzău şi pentru România”, a declarat Toma.

Tot la capitolul educație, primarul a mai stabilit o premieră: prima școală circulară din România.

De altfel, chiar Klaus Iohannis a ieșit din continua sa izolare de la Palatul Cotroceni ca să vadă cum arată o astfel de unitate de învățământ.

„Președintele Iohannis, împreună cu miniștrii Educației, Mediului, Afacerilor Interne, și cu președintele PSD, Marcel Ciolacu, au venit să vadă nu minunea de la Maglavit, ci pe cea de la Buzău, adică prima școală verde din România, care funcționează independent, și, mai mult, a devenit furnizor de energie, prin panourile fotovoltaice și pompele de căldură. Președintele Iohannis căuta un model pentru România educată. L-a găsit la Buzău.

Trebuie să luptăm pentru a părăsi ultimul loc al UE în economia circulară. La Buzău avem multe realizări în acest domeniu. Suntem singura primărie din România care are o strategie pentru tranziția către o economie circulară. Acum lucrăm să definitivăm un model conceptual de dezvoltare municipală ecologică, inteligentă și circulară, care asigură o interconectare a principalelor sisteme de aprovizionare și salubrizare prin soluții tehnologice inovatoare. O strategie a municipalității în această direcție există deja de ani de zile, dar prin acest proiect Buzăul va face noi pași importanți pentru a deveni ecologic, inteligent și circular”, declară primarul municipiului.

VISUL LUI TOMA: BUZĂUL-MAGNET

Primarul, care nu obosește să vorbească despre multiplele lui planuri, despre crearea unui pol important la Buzău, despre implementarea sistemelor bune văzute prin lume, se declară sigur că orașul pe care-l conduce are acum toate șansele pentru a deveni un magnet.

„Peste jumătate din cifra de afaceri a municipiului Buzău provine din industria alimentară.

Avem cel mai mare producător de ulei de floarea-soarelui, cel mai mare fabricant de bere din România, cea mai mare fabrică de zahăr din România, cel mai mare producător de conserve de legume, avem al doilea producător de carne de pui la nivel național, cel mai mare producător de malț pentru bere din România. La Buzău are sediul și cel mai mare reciclator din Uniunea Europeană,Green Group din Taiwan, care reciclează deja 250.000 de tone de materiale reciclabile.

Aici este Divizia de Infanterie Getica. De la Buzău se coordonează armata din 23 de județe. Avem toate condițiile să devenim unul dintre cele mai atractive orașe din țară.

Au început lucrările la autostrada 7, se lucrează la drumul expres Buzău–Brăila. Premisele dezvoltării există. Sunt convins că motorul pentru un oraș așa cum îl doresc eu este o universitate. Am făcut ceea ce se numește o alianță pentru educație, lansând un apel către trei universități. Bineînțeles, vorbele sunt făcute, să vedem când trecem la fapte! Este vorba despre Dunărea de Jos din Galați, pentru că au cea mai bună facultate de Chimie Alimentară și cea mai bună facultate de TCM și de Universitatea de Agronomie și Medicină Veterinară din București, pentru că la Buzău este centrul cercetării în horticultură din România, și Universitatea de Științe Aplicate din Finlanda”, dezvăluie Constantin Toma pentru Q Magazine.

„TREBUIA SĂ FIU LIBERAL”

În adn-ul politic al familiei nu a existat niciun socialist. Toți cei din neamul Toma au fost liberali ca structură. În arborele genealogic al primarului din Buzău se regăsesc vreo trei primari ai Ținteștiului.

„Eu ar trebui să fiu liberal, dar sunt în PSD. Am avut trei primari la Țintești, rude de-ale mele. După vizita lui Ion Iliescu la firmă, în anul de grație 1994, am fost sunat, în 1996, de un prieten al lui Theodor Stolojan, care, incredibil, nu?, era președintele Comitetului de sprijin pentru Ion Iliescu, contra lui Emil Constantinescu. Am vorbit cu el și a ajuns la concluzia că sunt un om de acțiune. Cam aici ne-am oprit atunci și asta a fost tot. Patru ani mai târziu, un grup de oameni de afaceri importanți din România deveneau parlamentari din partea PSD. Am fost unul dintre ei. La alegerile parlamentare din 2000, am ajuns senator, fiind pus pe liste chiar cu celebrul Triță Făniță. Așa am intrat eu în politică. Bineînțeles, s-a dat legea incompatibilității. O idioțenie. Dacă ești om de afaceri, n-ai voie să fii în politică. Și din cauza asta adevărații reprezentanți ai economiei românești nu au un cuvânt de spus în politica românească, ceea ce este grav. În momentul acesta, în Parlamentul României sunt majoritari bugetarii. Ei gândesc ca niște angajați: să consume banii, nu să-i înmulțească. Nu am nimic cu ei, e nevoie de doctori, e nevoie de profesori, de avocați.

Când am văzut această realitate, mi-am dus mandatul până la capăt, apoi am renunțat și, practic, am intrat în adormire politică. Până m-a trezit Ciolacu în 2015. Mi-aduc aminte că la un moment dat mi s-a propus să preiau cu totul conducerea Partidului Național Liberal. Dar am rămas în PSD. Dar, înainte de-a fi pesedist, sunt buzoian. Oamenii au venit cu încredere în primul rând spre mine și în al doilea rând spre partid. Și încerc să schimb lucrurile aici. Muncesc să schimb lumea. Asta aș vrea, asta am încercat peste tot.

Promovările ar trebui să se facă pe criteriul valorii. Ești tânăr, ești mai bătrân, nu contează. Pentru a ajunge, spre exemplu, trebuie să fi dovedit ceva în meseria ta anterior. Dacă tu, profesional, nu ai făcut absolut nimic notabil, cum vei fi un lider? Adică să poți inspira, să poți influența, să poți să creezi un viitor mai bun.

Eu am avut această șansă în viață la 30 de ani. Atunci am făcut totul din disperare, dar iată unde am ajuns!”

Constantin Toma recunoaște însă că succesul său ca primar nu ar fi fost posibil fără susținere politică și sugerează că independența la acest nivel generează marginalizare.

„Când am intrat în PSD, erau niște oameni extraordinari: directori de fabrici, profesori de elită, economiști etc. Cum să nu vrei să faci echipă cu ei?” spune primarul Buzăului care evită să răspundă la întrebarea noastră privind calitatea politicienilor PSD de astăzi. „Aveam același limbaj și puteam face multe lucruri împreună, pentru că în politică echipa contează. Sigur, trebuie să crești lideri. Vrei, nu vrei, trebuie să ai lideri în partide, pentru că altfel nu se poate realiza nimic. Ar fi incorect să afirm că nu sunt sprijinit politic. E drept, puteam fi și independent, cel puțin la al doilea mandat, dar fără partid este foarte complicat să reziști. Nu mai ești luat în serios de nimeni. Dacă ai nevoie de o semnătură, ce faci dacă ești singur? Aici, la Buzău, avem tot felul de proiecte care sunt legate de Guvern, sunt legate de factorii locali și trebuie să reușești să îți atingi obiectivele, să îți materializezi viziunea. Puterea înseamnă mai ales diplomație. Așa cred eu. La Asociația Municipiilor din România, unde președinte este Emil Boc, nu se mai ține cont de partidul din care faci parte și este extraordinar. Știți de ce? Pentru că toți avem aceleași probleme. Dezvoltarea României înseamnă dezvoltarea localităților României. Cel puțin 95% din Produsul Intern Brut al României se realizează în municipii și orașe, peste 70% în cele 103 municipii, 25% în orașele României. Diferența de 5 procente provine din rural. Aceasta este realitatea. Partidele aleg candidații pentru primării. Foarte bine. Din momentul în care ai fost ales de cetățeni, ai două șanse: să fii un motor sau să fii o frână”, spune edilul.

Deși obiectivele pe care și le-a propus au fost îndeplinite sau sunt pe cale să se materializeze, Constantin Toma nu ignoră conexiunile, care, într-un oraș ca Buzăul, pot face mari probleme.

„Vă povesteam despre procesul pe care îl am cu polițiștii locali, de mai bine de cinci ani. Deși Curtea de Conturi a spus într-un fel, justiția locală nu ține cont de asta. De ce? Pentru că avocata polițiștilor în cauză era fata unei judecătoare de la Curtea de Apel Ploiești. Conexiuni, conexiuni… Apar tot felul de plângeri anonime pe la DNA. Apare stresul că vin procurorii peste tine, chiar dacă știi că ești nevinovat. Mie mi-au clasat câteva dosare bazate pe aceste anonime. E o nebunie. Există momente în care mă întreb ce caut eu aici. Nu am venit pentru bani, nu am venit nici să fiu șantajat ca Boșcodeală. Sunt deprimat o zi, două, dar îmi trece, pentru că îmi aduc aminte că am de făcut ceva”, a mai spus primarul Buzăului.

Tăria de caracter, tenacitatea și dedicarea pe care le are Constantin Toma, indiferent de cauză, au dus la performanță. Mai întâi a fost un succes de business, apoi unul în politică, și reușita continuă în administrația publică. Faptul că este cel mai votat primar din România la ultimele alegeri confirmă reușita lui. Dar nu doar votul îl validează drept cel mai bun edil român, ci și numeroasele premiere pe care le-a stabilit în cei 6 ani de mandat la Buzău.

Premierele municipiului BUZĂU 

Singurul oraș din România cu o strategie aprobată prin Consiliul Local pe economia circulară, finanțată inclusiv de Guvernul german.Primul oraș care a implementat în educație modelul finlandez. Programul a început cu 2.000 de copii în 15 școli, iar din septembrie 2022 vor fi în program 8.000 de copii.În 2021, Buzăul a câștigat titlul de „Cel mai bun brand de oraș din Europa”, la cea mai importantă competiție de branduri din lume, Transform Awards, surclasând Parisul.Prima administrație din România care folosește în agricultură apa uzată, pentru combaterea secetei.

În puține cuvinte…

Ultima carte citită:

Viața lui Brâncuși de Sandra Miller

Poezia preferată:

Luceafărul de Mihai Eminescu

Filmul preferat:

La Piovra

Actorii preferați:

Florin Piersic și Anthony Quinn

Loc de retragere:

Munții Buzăului sau nordul Moldovei

Cea mai mare bucurie:

„Că am trăit multe bucurii în viață”.

Cea mai mare dezamăgire:

„Astea trec repede, mai bine nu le bagi în seamă, pentru că altfel ajungem la Săpoca”.

Cele trei mari dorințe:

„Sănătate, sănătate, sănătate! Restul, le mai negociem”.

Credință:

„Cred în munca mea și cred în Dumnezeu. Nu am timp prea mult să mă duc la biserică, am totuși smerenia mea”.

Toma… despre alții 

Marcel Ciolacu:

Un tip echilibrat, care întotdeauna ia decizii bune după ce a ajuns să cunoască în profunzime toate detaliile.

Radu Tudor:

Un ziarist adevărat!

Nicolae Ciucă:

Un om cu o carieră impresionantă în domeniul militar, care, iată, ne demonstrează și în politică valoarea.

Victor Ponta:

A fost o adevărată speranță pentru progresul românilor. S-a pierdut pe parcurs în mod inexplicabil.

David Popovici:

Este o minune de la Dumnezeu pentru poporul român. Regăsim în el toate valorile pe care ni le dorim pentru fiecare dintre noi.

Gigi Becali:

Probabil cel mai generos român cunoscut. Cu mai multă școală și mai multă cultură ar fi ajuns foarte sus.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Citește articolul integral pe qmagazine.ro