Excursie în ţinutul sării de pe Valea Slănicului, destinaţie ideală pentru o aventură de-un weekend VIDEO

La Mânzăleşti, comună de pe Valea Slănicului, pe o rază de numai cinci kilometri, se află mai multe obiective naturale de o frumuseţe rară. 

Aşadar, turiştii ajunşi în zonă pot admira un pinten înalt de şapte metri, format din cenuşă vulcanică, lacul cu apă dulce dintre versanţii de sare şi salba de peşteri formate în straturile saline, unele dintre ele având dimensiuni impresionante. 

Datorită acestei zestre de minunăţii naturale, comuna Mânzăleşti a fost nominalizată, în 2014, ca destinaţie de vis în topul European Destinations of Excellence. 

Sarea este elementul comun în mai toate punctele importante de pe harta zonei. Cum intri în localitate, pe drumul judeţean 203K, te întâmpină un impunător pinten alb, înalt de şapte metri, care pare sculptat într-un bloc de sare. 

Tuf vulcanic Facebook/meledic

În realitate, este o acumulare de cenuşă vulcanică. Grunjul de la Mânzăleşti, aşa cum a fost numit, se află la confluenţa pârâului Jgheab cu râul Slănic şi are o formă piramidală, ocupă o suprafaţă de aproximativ 25 de metri pătraţi, fiind format din tuf vulcanic şi marne albe cineritice. 

La o distanţă de numai doi kilometri de centrul comunei se află Meledic, un cătun cu numai câteva familii, dar în care turiştii n-au cum să se plictisească. În rezervaţia naturală Platoul Meledic se găseşte una dintre cele mai mari peşteri saline din lume. 

Maluri de sare, în Mânzăleşti - Foto: Vali Blidaru

Aflat la o altitudine de aproximativ 600 de metri, Platoul Meledic este un tărâm rupt parcă din poveşti, unde natura, în decursul anilor, şi-a făcut de cap şi a creat peisaje spectaculoase în sare. Întins pe o suprafaţă de peste 67 de hectare, aici se găseşte unul dintre cele mai mari zăcăminte salifere din ţară. 

Aflat la aproximativ 50 de kilometri de Buzău, în Subcarpaţii de Curbură, Platoul Meledic este capătul superior al unui munte de sare pe care s-a dezvoltat un relief grandios, pe alocuri foarte denivelat. 

Versanţii au canioane adânci de peste şase metri, cu lăţimi de până la trei metri şi rupturi de pantă de doi metri. Totul formează un peisaj uimitor. În plus, Platoul Meledic este brăzdat de numeroase văi care ascund mai multe peşteri săpate în sare.

La un kilometru distanţă de Platoul Meledic, în mijlocul unei păduri de tei, se află Peştera de Sare, unică în Europa prin modul de formare. Se numeşte S6 Mânzăleşti şi a obţinut, în anul 1980, atestatul mondial de cea mai lungă peşteră în sare, având 1.257 de metri. 

Intrare în pestera s6 - Foto: Ică Giurgiu 

Intrarea în peştera S6 a fost blocată cu mulţi ani în urmă de o alunecare de teren, care a format în munte un crater cu pereţi albi. A fost detronată, în 1983, de Peştera Malham din Israel, aflată în apropierea Mării Moarte, care are o lungime totală de 3.100 de metri. 

Subsolul întregului platou este plin de grote formate în sare, cu lungimi cuprinse între 200 şi 1.400 de metri. Potrivit descrierilor făcute de speologii care au început să le studieze după anul 1980, peşterile de sare de la Mânzăleşti, numite ştiinţific endocarste saline, fascinează prin diversitatea de forme şi nuanţe cromatice, care variază de la alb imaculat, la galben, roz, roşu, maro şi cenuşiu. 

Stalactitele ajung până la 1,5 metri lungime, au grosimi de 30 de centimetri, la bază, adesea schimbându-şi poziţia de la verticală la vârfuri în linie frântă. Acestea se numesc stalactite aberante. Stalagmitele sunt, însă, reduse, având câţiva centimetri înălţime şi aproximativ opt centimetri diametru la bază.

„Când eram mic, veneam aici cu profesorii de la şcoală, iar atunci se putea intra în ele. Este o peşteră extrem de mare, cu nişte încăperi uriaşe, cu ţurţuri mari de sare“, spune Nicu Lalu, un localnic din Meledic.

Până în prezent, au fost cartografiate peste 40 de peşteri. Două guri de intrare în astfel de grote au fost imortalizate de artistul fotograf Vali Blidaru, într-o înregistrare cu drona care surprinde unul dintre versanţii de sare din Mânzăleşti. Imaginile sunt de-a dreptul impresionante. 

Pe lângă numeroasele lacuri şi peşteri, turiştii care ajung în zonă pot vizita celebrul Sfinx de la poalele Masivului Breazău. Un alt punct de atracţie este Mănăstirea Găvan, ctitorită la 1707 şi a cărei catapeteasmă din aur este adusă din Sankt Petersburg. 

Expoziţia de pe malul lacului 

O altă atracţie a Meledicului sunt ochiurile de apă dulce formate pe un masiv de sare. În total, pe platou sunt şase lacuri cu apă dulce, iar în centrul acestei salbe sunt Lacul Mare, cunoscut şi ca „Lacul fără fund“, şi Lacul Castelu, care este ascuns în grădinile oamenilor. Lacul Mare este una dintre ciudăţeniile locului. 

Nu mai mare de un hectar, amplasat pe un munte de sare, lacul are apă dulce. În timpul verii, turiştii pot face plajă sau se pot întinde la partide de pescuit. Băile nu sunt însă indicate, deoarece apa este extrem de rece la... [Citește articolul integral pe adevarul.ro].