După interceptări, adio denunţuri! Infractorii nu se mai pot turna unii pe alţii

Pe scurt, dintr-un grup infracţional, procurorii nu mai pot audia anumiţi membri ca martori, în scopul de a-i pune sub acuzare, ulterior, pe alţi făptuitori, potrivit ultimei decizii a Curţii Constituţionale a României (CCR). De exemplu, într-un dosar de corupţie, mituitorul nu mai poate fi ascultat ca martor cu privire la faptele celui mituit, trebuie pus mai întâi sub acuzare pentru dare de mită, ceea ce nu este întotdeauna posibil la începutul anchetei.

CCR a statuat că art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie garanţii suficiente pentru martor, de vreme ce acesta poate fi pus în situaţia să contribuie indirect la propria incriminare, în dezacord cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

Argumentele CCR

Curtea Constituţională s-a referit în motivarea deciziei şi la doctrina Instanţei de la Strasbourg, care a elaborat aşa-zisa „teorie a celor trei alegeri dificile cu care se confruntă persoana”, conform căreia nu este natural să i se ceară presupusului făptuitor să aleagă între:

a fi sancţionat pentru refuzul său de a coopera, să furnizeze autorităţilor informaţii incriminatoare  să mintă şi să rişte să fie condamnat pentru aceasta.

Până la remedierea acestei probleme, CCR a statuat că procurorii urmează să „aplice în mod direct dispoziţiile art. 21 alin. 3 ( Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil), art. 24 alin. 1 (Dreptul la apărare este garantat) şi art. 23 alin. 11 (Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată) din Constituţie”.

Deşi deciziile CCR dictează numai pentru viitor, o altă prevedere legală statuează că inculpaţilor li se aplică legea mai favorabilă.

Anchetele ar putea „muri în faşă”

În motivare, CCR mai consemnează că Tribunalul Bucureşti (TB) a arătat... [Citește articolul integral pe adevarul.ro].