Drumul apei din județul Buzău

Bărăganul și-a pus astăzi toată floarea-soarelui să-și ridice capul din imensitatea de lanuri ce-i inundă nesfârșitul. E zâmbetul acela drag care anunță o stare de bine,  o bucurie, o împlinire. Ai da vorba înapoi oricui ți-ar zice că Bărăganul bătut de soartă este bun și de dat vești născătoare de viață nouă. Dar are să fie întocmai cum arată lanurile. E atâta floarea-soarelui încât s-ar zice că ține loc de apă potabilă în câmpia aceasta biciuită de tehnici fel și fel de susținut agricultura ultimilor 32 de ani, plus zăcămintele din subsol care forfotesc continuu. Azi, când România toată suferă din cauza împuținării apei potabile, când apele curgătoare își subțiază albiile, iar acolo unde sunt rețele de alimentare cu apă potabilă a fost aplicat orar de furnizare, Compania de Apă Buzău își prezintă cea mai mare investiție din capital propriu, din perioada modernă, într-un drum al apei ce pornește de la Lipia, trece pe dealurile cu viță-de-vie dinspre Năeni și Breaza și coboară spre Vintileanca pentru a se opri în Amaru, patria celei mai rele ape potabile dn județul Buzău. Aici notăm cu recenta, din 9 iulie 2022, declarație a lui Tanczos Barna, ministru al Mediului care spune că investițiile în sistemele de apă sunt extrem de costisitoare și se fac cu dificultate! Buzăul apare în plină secetă, excepția! Tocmai de aceea facem prezentarea la zile bune după  evenimentul CAB. Azi, despre soarta bună vorbim, altfel decât AICI, scrie buzaulinreportaje.ro.

CUM S-A NĂSCUT IDEEA DE APEDUCT

Nu departe de puțul lui Moș Cană – citiți reortajul din link ca să înțelegeți ce-i cu fântâna aceasta – singura fântână cu apă tot nepotabilă, dar din care sătenii din comuna Amaru își încarcă de nevoie, zilnic, bidoane cu apă pentru spălat și preparat mâncarea, căci de-a bună s-au obișnuit să cumpere la sticla de plastic, din magazin la prețul unei tone de apă potabilă, iar comparația este dezvoltată către finalul reportajului de primarul din Movila Banului, aici, la Amaru, ziceam a avut locla final de lună iunie prezentarea unei investiții realmente istorice pentru județul Buzău, Apeductul – magistrală de transport a apei potabile ce pornește din sursa Lipia, comuna Merei, și străpunge Bărăganul spre Mihăilești, Movila Banului și Amaru, de fapt șapte comune așa cum apar ele geografic pe hartă beneficiază de acest drum al apei.

Este Via Appia din sud-vestul județului Buzău – o clasifică rapid profesorul doctor inginer Ionel Vasile Meglei din Iași, invitat special al evenimentului prin care Compania de Apă Buzău prezintă în fața reprezentanților de seamă, primarii, ai celor șapte comune beneficiare ale Apeductului – cea mai mare investiție realizată din bugetul acestei mari companii, în perioada modernă. Romanii, dacă e să continuăm ideea profesorului din Iași, care de altfel știe tot ce înseamnă rețele de apă în județul Buzău- construire, dezvoltare, necesar, licitații, dar mai ales viitor, am zice că ridicau apeducte pentru a contura și drumurile comerciale din jurul orașelor pentru care aveau interes, de aceea se și spune că toate drumurile duc la Roma. 16 apeducte are Imperiul Roman zidite, spune www.koaha.org . Comparația este la un nivel extrem de mare, dar nimerit e să privim și acasă unde se investește mai ales în rețele locale de furnizare a apei.

Apeductul acesta al CAB este primul drum al apei construit în județul Buzău în ultimii 32 de ani și rezolvă probleme acute de tot atâta vreme, dacă nu cumva și mai vechi. Ba este și funcțional la Mihăilești, dar vedem la pas.

În sala căminului cultural din Amaru, specialiști neașteptat de proactivi ai Companiei de Apă, șapte primari cu stări și așteptări diferite, secretarul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară 2008 și un subprefect dezvoltă subiectul. Se pornește de la originea proiectului. În sală se face liniște. O liniște soră cu așteptarea. Un eveniment inedit, spun primarii comunelor beneficiare, la care nu se așteptau să ia parte, ei fiind obișnuiți cu ședințele, mai ales.

Simona Săvulescu, director general al CAB despre nașterea apeductului.

Apeductul a prins contur. La bază, spun specialiștii, este ideea de cantitate și de calitate a apei. Ca atare, proiectul a mers mai departe. În sala din Amaru, de la bruma de nedumerire ce a cuprins o parte din audiență se trece la curiozitate pentru că apa din punga Lipia este cea care deja le dă viață mihăileștenilor, apeductul fiind aici funcțional, și le va da și altora 14.000 din totalul de 16.764 de locuitori. Revine directorul general al CAB cu dezvoltarea ideii de apeduct.

Reținem că șansa de finalizare este în 2023, că imensa sumă de realizare este de 27 de milioane de lei, iar lungimea apeductului ajunge a 52 de kilometri în șapte comune buzoiene, toate cu probleme extrem de mari privind alimentarea cu apă potabilă, probleme ce țin de calitate și de cantitate.

17 KM SUNT DEJA REALIZAȚI

Prezentarea inițială făcută în fața audienței de către directorul general Simona Săvulescu este rapid completată tehnic de inginerul Răzvan Isopencu care pornește expunerea de la ideea celor patru foraje din arealul Lipia.

Așadar, înțelegem că în faza secundară a Apeductului există posibilitatea extinderii acestuia. Iată care este stadiul actual prezentat, desigur de ing. Isopencu.

Pentru că deja vorbim despre secetă acută în România, despre apă furnizată după program și chiar doar câteva ore pe zi, investiția CAB poate fi apreciată în prezent tot o realizare inginerească de excepție. În acest sens, arată ing. Isopencu, este urgentată și proiectarea pentru loturile 3 și 4 ale apeductului.

Marșăm pe ideea secetei fără precedent, despre care ONU spune că este următoarea pandemie din istoria omenirii. Seceta este acum evidentă, însă semnele ei sunt...

Citește articolul integral pe buzaulinreportaje.ro.