Cineva trebuia sa ramana in munti...

„Nimeni nu-i profet în ţara lui”, ne spune „Biblia”, cu mai multe cuvinte, ce-i drept. Plecând de la acest citat devenit proverb, nici Alex. Oproescu n-a fost, dar asta nu l-a împiedicat să-şi iubească locurile natale şi pe cei care trăiau acolo, încercând să-i scoată în lume cum a putut şi s-a priceput mai bine. A încurajat tinere talente nehoiene, precum Carmen Tania Grigore, ori Viorel Boscornea, a tipărit suplimentul „Penteleu” al Cenaclului „Al. Odobescu”, împreună cu „Buzăul literar”, publicaţia Cenaclului „V.Voiculescu”, al scriitorilor buzoieni, şi multe altele. În anul 2015, pensionar fiind, a iniţiat colecţia „Contribuţii la bibliografia Nehoiului” în cadrul căreia a editat, în regie proprie, volumul „Preot D. Nicolaescu: publicist”.

În aceeaşi colecţie intenţiona să publice şi acestă antologie a scriitorilor nehoieni, un prim volum dintr-un mai vast proiect ce ar fi trebuit să prezinte personalităţile Nehoiului din toate domeniile. Dar timpul n-a mai avut răbdare... Prevăzător sau poate având unele presimţiri, i-a încredinţat manuscrisele şi misiunea lui Lucian Mănăi­lescu, şi el copil al aceloraşi plaiuri, convins fiind că orice se va întâmpla, cartea va apărea. Şi nu s-a înşelat. Pe lângă culegerea computerizată, Lucian Mănăi­lescu a adăugat propria sa contri­buţie în organizarea ma­terialului şi prezentarea autorilor antologaţi. Nu alfabetic, cum ne-am fi aşteptat, ci în ordinea invers cronologică a anului naşterii, începând cu învăţătoarea Virginia Rădulescu, născută în anul 1885, continuând cu preotul D. Nico­laescu şi încheind cu Dan Puric, actor şi scriitor, şi Carmen Tania Grigore, în prezent stabilită în Braşov, după ce aproape un deceniu a locuit în Marea Britanie. În total sunt 16 autori care au abordat genuri şi teme diferite: de la scrierile cu caracter didactic ale învăţătoarei Virginia Rădulescu, la cele istorice ale preotului Nicolaescu, ori cele de critică şi istorie literară semnate de Eugenia Gavriliu, Alex. Oproescu şi Alexandru Duţu. Proza este reprezentată de George Băiculescu, Ştefan Iovan şi Petre Bucinschi, dar poezia şi poeţii ocupă un spaţiu generos, începând cu Nicolae Pascu, Lucian Mănăilescu, Gheorghe Onea şi încheind cu sensibila Carmen Tania Grigore. Dan Puric este prezent cu o frumoasă evocare a Nehoiului copilăriei sale, dar şi cu pagini apărute în revista „Fereastra”. „Gafferul” Constantin Deneş este prezent cu ceea ce dă măsura talentului său, epigrama, dar şi cu schiţe umoristice şi versuri sensibile, printre care şi cele dedicate lui „nea Costică Găgău”, tatăl, devenit aproape legendă, al lui Alexandru Oproescu.