A luat premiul academiei! Distincție rară primită de un buzoian!

Nouă distincție importantă primită de cercetătorul buzoian Costel Vânătoru.

„Sufletul” Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău a luat locul I la premiile Academiei Române la secțiunea Științe agricole și silvice.

„E o mare onoare pentru mine, sunt foarte emoționat. Vreau să spun din start că premiul îl împart cu doamna Viorica Lagunovschi Luchian, alături de care am scris cartea „Legumicultura”. Premiul se acordă celei mai bune cercetări în domeniul legumiculturii din anul precedent.  Distincția se numește „Ion Maier”, cel mai mare cercetător român din domeniul Legumiculturii”, ne-a declarat azi Costel Vânătoru.

Buzoianul a primit această diplomă într-o gală în care academia a decernat premii la diverse secțiuni, pornind de la literatură, istorie, fizică și ajungând la medicină, filosofie și matematică.

Este al doilea trofeu important câștigat de cercetătorul buzoian în acest an după ce în urmă cu o lună a luat premiul I la categoria cercetare la Gala

PRIA Romanian Farmers. În cadrul evenimentului au fost recompensați fermierii români care au contribuit de-a lungul timpului a dezvoltarea și menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.

Cel care lucrează de peste 30 de ani în horticultură s-a născut la Lopătari în octombrie 1967. A fost muncitor, şef de echipă, tehnician, inginer, cercetător ştiinţific, director de instituţie. A obţinut titlul de doctor al Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti şi este cercetător ştiinţific principal gradul II. În prezent conduce Laboratorul de Genetică şi Ameliorare al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău. Este ”părintele” a 22 de soiuri noi de legume obţinute prin cercetare: 15 soiuri clasice omologate şi brevetate, 3 hibrizi, şi alte 4 soiuri pentru care se aşteaptă răspuns de la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci în vederea brevetării.

„Nu putem face în România avioane invizibile, dar semințe de plante și legume, da!”

„Cercetarea trece prin momente grele. Din păcate, toate guvernele de după 1990 au întors spatele cercetării românești. Dacă un motor sau o mașină merge foarte bine în România, în Alaska, în Africa sau în alt colț al lumii, un soi, o tehnologie nu produce la fel de bine în România ca în alte regiuni geografice. Avem nevoie de cercetare românească, avem nevoie de cercetare care să producă soiuri, hibrizi, tehnologii pentru țara noastră. Altfel, fermierii noștri sunt nevoiți să cumpere tehnologii din afară, genetică din afară. Putem face agricultură în România, putem face cercetare, putem face performanță în România. Probabil că este foarte greu să faci în România avioane invizibile, dar semințe de plante, de legume, de cereale putem face în România”.