Telefon: +407********

Descriere: Platoul Meledic este localizat în bazinul superior al râului Slănic, între pârâul Jgheab la est, pârâul Meledic la nord şi pârâul Sărata la vest, desfăşurat pe o platformă saliferă, la altitudinea de 600 m. Reprezintă o rezervaţie mixtă, prezentând aspecte de ordin geologic, speologic, botanic şi zoologic.
Din punct de vedere geologic, Platoul Meledic este constituit din argile şi gresii de cuvertură ce alcătuiesc molasa miocenă. Microrelieful platoului este format din doline simple sau îngemănate, extrem de largi şi adânci (până la 25 m), cu versanţi abrupţi, lapiezuri adânc tăiate în sare şi argilă sărăturoasă, avene profunde şi 34 de peşteri dezvoltate la baza unor doline.
Cea mai interesantă şi de departe cea mai cunoscută peşteră din Platoul Meledic este Peştera 6S de pe raza localităţii Mânzăleşti, situată la baza unui versant abrupt, accesibilă doar speologilor. Peştera a obţinut în anul 1980 recordul mondial de cea mai lungă peşteră în sare – 1257 m, fiind apoi detronată, în anul 1983, de către Peştera Malham din Israel, situată în apropierea Mării Moarte, cu o lungime totală de 3100 m. Peştera 6S se remarcă prin abundenţa şi varietatea concreţiunilor de sare, a stalactitelor deviate ca poziţie de tipul anemolitelor, cu lungimi de 50-100 cm şi diametre de până la 2 cm. Stalagmitele sunt foarte rare, mai groase decât stalactitele, şi îmbrăcate, ca şi acestea, în mici cristale de sare.
Valoarea ştiinţifică a platoului este completată de prezenţa lacurilor formate aici, dintre care mai importante sunt Lacul Mare, numit şi Lacul Meledic sau Lacul Fără Fund, cu o adâncime maximă de 5,4 m, şi Lacul Castelului, de aproximativ două ori mai mic, având o adâncime maximă de 3,9 m. Aceste lacuri surprind prin faptul că, deşi s-au format în masive de sare, apele lor sunt dulci, fapt explicat prin formarea lor în mai multe faze:
- infiltrarea apei prin brecia sării;
- scufundarea platoului cu fundul lacului;
- stabilirea legăturii cu reţeaua hidrografică;
- transportul de material aluvionar, datorat precipitaţiilor, care a impermeabilizat fundul lacului, întrerupând legătura cu masivul de sare;
- în final, în urma aportului de ape meteorice şi în lipsa contactului cu masivul de sare, apele au devenit mai dulci, fapt care, implicit, a dus la modificarea tipului de vegetaţie.

Harta: